Lasa-ma sa-ti aud glasul este povestea unei mame care a luptat si a invins autismul. O carte memorabila, pe cat de precis documentata, pe atat de bine scrisa. In lupta lor disperata pentru a-si salva fiica, sotii Maurice patrund in hatisul termenilor medicali si infrunta cosmarul sperantelor false, al „vindecarilor miraculoase“ si al acuzatiilor suparatoare potrivit carora ei sunt singurii vinovati de autismul lui Anne-Marie. In cele din urma, salvarea fetitei va veni din aplicarea unei terapii de modificare comportamentala.

O poveste impresionanta si inaltatoare… Ofera indemn si forte noi parintilor care refuza sa-si abandoneze copiii autisti.

Pentru ca toti ne nastem, crestem, ne indragostim, ne casatorim, iubim, inselam, facem copii, divortam, plangem, uitam si iertam. Pentru ca suntem singuri sau impreuna, pentru ca suntem parinti sau copii, pentru ca ne pasa de cine suntem, de cei din jur, si mai ales pentru ca fiecare dintre noi are o familie pe care o iubeste si vrea sa o protejeze.

O colectie intima de sfaturi, probleme si solutii pentru fiecare membru al familiei; o familie cu adevarat fericita.

În paginile care urmează, Catherine Maurice se referă cu multă amabilitate la mine ca la mentorul ei. într-o anumită măsură, acest lucru este adevărat, întrucât, deşi amândoi — în calitate de părinţi de copii autişti — am urmat căi izbitor de asemănătoare, lupta mea cu balaurii din tărâmul autist a început cu trei decenii mai devreme decât a sa. Bătălia mea s-a desfăşurat de pe poziţia unui om care lucra ca psiholog cercetător; lupta sa a decurs din poziţia unui om cu pregătire în critica literară. Cu toate acestea, drumurile noastre au vizat scopuri similare. 

Cât de plăcut este să ştii că luptele tale şi lecţiile învăţate cu greu au uşurat drumul celor care vin din urmă. Alţi părinţi de copii autişti cunosc prea bine etapele acestui drum — primele îndoieli sâcâitoare, disperarea şi groaza tot mai crescânde, teroarea de a identifica în cele din urmă autismul, celelalte aspecte îngrozitoare pe care continui să le descoperi... Dar să o lăsăm pe Catherine Maurice să-şi spună povestea. O face extraordinar de bine. in anumite feluri, Catherine este şi mentorul meu. 

Disecţia inteligentă pe care o face premiselor şi afirmaţiilor psihanaliştilor scoate la lumină o critică nouă şi validă a concepţiilor terapeutice vechi şi inutile. Cu un ochi perspicace şi o inteligenţă pătrunzătoare, Catherine analizează, de asemenea, mai multe tipuri de tratament şi pretenţiile celor care le practică.