PROLOG 

Musonul – hm, nu e perioada mea preferată, dragă cititorule. Pentru o felină cu o blană somptuos de absorbantă ca a mea şi cu un mers oarecum șchiopătat, să mă aventurez afară pe o vreme neprielnică este un exerciţiu extrem de periculos. Tocmai de aceea ploile interminabile şi ceaţa mă ţin prizonieră în interior, neavând de ales decât să-mi petrec zilele pe pervazul camerei Sfinţiei Sale, de la primul etaj, fără să mă bucur chiar de priveliştea mea deosebită. Nici curtea Mănăstirii Namgyal nu mai e cuprinsă de forfota robelor maronii şi a turiştilor efervescenţi, care speră ca Sfinţia Sa să apară în orice clipă în mijlocul lor. În schimb, este la fel de cenuşie şi de neatrăgătoare ca o farfuriuţă goală de la ultima cină. 

Aşa că, într-o dimineaţă, când un ciocănit uşor în uşă a fost urmat de apariţia lui Tenzin, mi-am ridicat privirea cu un interes special. Consilier în chestiuni diplomatice pentru Sfinţia Sa, Tenzin era agreabil ca întotdeauna în timp ce discuta cu Dalai Lama, amândoi aruncând priviri spre ceas. Călugării novici se strecurau în cameră ca să cureţe ghivecele şi să scuture pernele – un bine cunoscut preludiu pentru primirea oaspeţilor. Întinzându-mi mai întâi labele din faţă, apoi pe cele din spate, am tremurat toată, încântată că plictiseala avea să ia sfârşit. Dar cine era oare cauza? Unul dintre multele avantaje de a fi Pisica Sfinţiei Sale este multitudinea de celebrităţi care vin în Himalaya şi care calcă mai ales pragul acestei camere. 

Preşedinţi şi staruri pop, înţelepţi şi oameni de ştiinţă bat la uşa noastră. 

Motivele declarate ale vizitelor lor sunt multe şi variate, dar eu şi tu ştim care e adevăratul motiv, nu-i aşa? În primul și-n primul rând, oaspeții vin să experimenteze senzaţia de a fi în prezenţa lui Dalai Lama. Acel câmp energetic binevoitor cu care îi învăluie. Înţelegerea pe care o oferă, în mod spontan şi fără efort, că, indiferent ce se întâmplă în vieţile noastre şi în lumea din jurul nostru, totul este bine în esenţă. În ultimii ani, a mai existat un motiv pentru care oaspeţii rafinaţi fac tot posibilul să obţină o audienţă. Poate că e impertinent din partea mea să sugerez care este, dar falsa modestie este o calitate atât de neatrăgătoare, nu-i aşa? 

Cu siguranţă eu nu-mi doresc să fiu acuzată de aşa ceva. Vezi tu, acest motiv irezistibil pentru care oameni din întreaga lume vin în această cameră este acela de a descoperi, pe propria piele, dacă lucrurile stau întocmai. 

Dalai Lama chiar „are o pisică”, ca să folosesc această expresie comună şi derutantă? Este Pisica Sfinţiei Sale – PSS în cercurile oficiale – doar un mit seducător sau o realitate uluitoare, cu ochi albaştri? Acel gri strălucitor surprins într-o învăţătură pe Zoom era cumva vârful unei cozi stufoase aparţinând felinei sale legendare sau doar un joc de lumină, o himeră, a cărei sursă trebuie să rămână învăluită în mister?