Prefață

 Care este natura lumii materiale? Cum funcționează ea? Ce e universul și cum s-a format? Ce e viața? De unde venim și cum am evoluat? Cum și de ce gândim? Ce înseamn î ă să fii om? Cum ajungem să cunoaștem? Aceste într î ebări și multe altele care decurg logic din ele sunt marile într î ebări ale existenței umane. Ele sunt într î ebările pe care ni le-am pus de când am început s î ă gândim rațional. Din răspunsurile pe care le descoperim sau le născocim țesem o poveste a creației, iar asemenea povești au stat la temelia tuturor culturilor de-a lungul istoriei. Avem pesemne o dorință înnî ăscută și irepresibilă de a înî țelege cum am ajuns să fim ceea ce suntem și tot ce există în jurul nostru. Ea est î e declanșată în part î e de simpla curiozitate, dar bănuiesc că și de o nevoie afectivă mai profundă de a stabili o legătură plină de semnificații cu lumea în car î e trăim. Există numeroase versiuni ale poveștii creației. Cartea de față prezintă versiunea conformă cu știința modernă. Ea e rezultatul unui efort care a implicat (și continuă să implice) mii de oameni de știință, care pun laolaltă piesele unui imens puzzle, lansând mereu speculații și ipoteze, testând, dezbătând și revizuind. Acești oameni de știință se străduiesc să se asigure că piesele puzzle-ului sunt fiecare în part î e coerente și consistente. 

Dar pentru ca povestea să fie unitară și inteligibilă, piesele trebuie să se și potrivească într î e ele, de la scara mare a universului la Homo sapiens, la cele mai mici microorganisme și la particulele elementare din care e alcătuită într î eaga substanță materială. E o constrângere puternică. Acestea fiind spuse, nu există nicio versiune „autorizată” sau „oficială” a poveștii științifice a creației. Dacă ar exista, îmi permit t î otuși să sper că ar semăna poate cu cartea de față. Nu vreau să par melodramatic, îns î ă cred că toate eforturile mele depuse vreme de peste douăzeci de ani înî popularizarea științei s-au concentrat în ea. De f î apt, e cartea pe care miam dorit dintotdeauna s–o scriu. Toate bune și frumoase, dar e aceasta o carte pe care veți dori s–o citiți? Desigur, alegerea vă aparține, îns î ă iată câteva lucruri la care veți vrea poate să reflectați. În primul rând, cred că e momentul potrivit pentru o carte precum Origini. În ultimii ani au apărut o sumedenie de cărți de știință popularizată care tratează noi teorii despre tot ce există sau susțin că trăim într-un uni î vers care e doar unul dintr-o multitudine de universuri. De fapt îns î ă, deși toate acestea ne sunt prezentate drept știință, nimic din ele nu e acceptat în af î ara unei comunități relativ restrânse de teoreticieni, și nu explică nimic relevant pentru povestea noastră. Am scris în alt î ă parte despre aceste „basme” nefondate ale fizicii și cred (sau măcar sper) că cititorii le privesc cu tot mai multă prudență. 1 Dar ce facem când suntem asaltați cu titluri de–o șchioapă care vestesc o descoperire spectaculoasă privind originile noastre, pentru ca peste câteva luni concluziile să fie retrase, când se dovedește că analiza a fost greșită, iar anunțul prematur? în acest î e condiții, pierzi lesne din vedere ceea ce se consideră a fi rezultate, științifice sigure. Și ce facem când citim cărți în car î e oamenii de știință ple