Spuneam, în titlu, că este un volum complex. Să dezvoltăm: Aș fi vrut să fiu egiptean găzduiește, între cele două coperte, pe lângă ”prefața” minunată și excelent argumentată, un mic roman (l-am pomenit mai devreme, sursa tuturor nefericirilor lui al-Aswani, Hârtiile lui Isam Abd al-Ati, 76 de pagini) și șaisprezece proze scurte (numite de autor ”nuvele”). Împreună, acestea demontează, rând pe rând, ideea împământenită conform căreia egiptenii sunt o civilizație avansată, superioară grație geniului constructorilor de piramide și faraonilor anexați. Prin fața ochilor cititorului defilează, în schimb, personaje abjecte, alcoolice, needucate, oportuniste, ahtiate după o situație materială bună, fanatici, politicieni corupți, copii cruzi ș.a.m.d.