Autor Antonia Susan Byatt
Categorie Dezvoltare personală
Subcategorie Parenting / Povești pentru copii

Doi băieți stăteau în Galeria Prințului Consort, privindu-1 de sus pe al treilea. Era 19 iunie 1895. Prințul murise în 1861, neapucând să vadă decât începuturile ambițiosului său proiect privind o constelație de muzee, în care meșteșugarii britanici să studieze cele mai frumoase exemple de design. Portretul lui, modest, în formă de medalion, executat în mozaic, se afla în timpanul unei arcade decorative, la un capăt al îngustei galerii ce mergea deasupra Curții de Sud. Curtea de Sud era decorată cu multe alte mozaicuri, portrete de pictori, sculptori, olari, „Valhalla din Kensington". Cel de al treilea băiat ședea pe vine în fața unei vitrine de sticlă, parte dintr-o serie impresionantă, etalând comori de aurși argint. Tom, cel mai mic dintre primii doi, se gândea la Albă-ca-Zăpada în racla ei de cleștar. Se mai gândea, privind în sus la Albert, că potirele, lingurile și casetele, care străluceau în lumina lichidă de sub sticlă, erau ca un tezaur înmormântat împreună cu regele. (Ceea ce unele obiecte chiar erau.) Nu-1 distingeau clarpe cel de al treilea băiat, deoarece se afla de partea cealaltă a unei vitrine.
S-ar fi zis că desenează o schiță a conținutului. Julian Cain se simțea ca acasă la South Kensington Museum. Tatăl său, maiorul Prosper Cain, era curatorspecial al metalelor prețioase.Julian avea doar cincisprezece ani, mergea la școala din Marlowe, dar acum stătea acasă, să se refacă după un icter parșiv. Nu era nici înalt, nici scund, avea o constituție firavă, cu fața ascuțită și tenul gălbui, chiar și când nu suferea de gălbinare. Părul negru și drept îi era despărțit pe mijloc de o cărare și purta uniforma școlară. Tom Wellwood, arătând mai a băiețel în jacheta și pantalonii bufanți tip Norfolk, era mai mic cu doi aniși părea mai tânăr decât era, cu ochi mari, negri, gura moale și capul acoperit de un strat de păr fin, auriu-închis. Cei doi erau împreună pentru prima dată. Mama lui Tom venise în vizită la tatăl lui Julian, cu rugămintea s-o ajute la documentare. Era autoare de povești magice de succes. Julian fusese desemnat să-i arate lui Tom comorile. Dars-arfi zis că-1 interesa mai mult să i-1 arate pe băiețelul ghemuit pe vine.
TOP 10 Cărți