Când viața mea de dinainte s-a sfârșit, n-a făcut-o în linişte. A detonat. Dar, ca să fiu sinceră, eu am fost cea care a scos cuiul grenadei. În numai o săptămână, mi-am închiriat casa, mi-am vândut maşina şi mi-am părăsit iubitul afemeiat. Şi, cu toate că le promisesem părinţilor mei excesiv de protectori că o să am grijă, abia când am ajuns în aeroport am sunat-o pe cea mai bună prietenă a mea, ca s-o anunţ că mă mutam unde era ea. Abia atunci mi s-a părut că se limpezeşte totul, într-o clipa de perfectă claritate. Eram gata s-o iau de la capăt.

– Chloe? Eu sunt, am spus, cu voce tremurătoare, în timp ce mă uitam în jur, prin terminal. Vin la New York. Sper că postul e încă al meu. Ea a ţipat, a scăpat telefonul şi a dat asigurări cuiva din fundal că era în regulă.

– Vine Sara! am auzit-o explicând, iar inima mi s-a strâns numai la gândul că voi fi acolo, cu ei, la începutul acestei noi aventuri. S-a răzgândit, Bennett!