Barbatul §tia cu precizie in ce moment o vorba aruncata
la intimplare de unul dintre oaspefi facuse sa se aprinda o
luminifa in memoria ei excelenta. Ceva i se putea citi in
privire - nu banuiala, nici infelegere. Un cuvint mai potrivit
ar fi fost speculafie. O cuno§tea pe Chloe. I§i intiparise in
minte informafia, pentru mai tirziu. Trebuia s-o ucida inainte
de a in^elege totul.
Nu-§i putea ingadui sa-§i faca scrupule, §i nici sa piarda
vremea - mai ales acum. Trebuia s-o amufeasca inainte de
a-§i striga banuielile in gura mare.
Era vremea sa se duca la culcare. Lacheii a§teptau cu
luminarile pregatite ca sa lumineze drumul pina sus. Nimeni
nu zabovea. Petrecerea se sflr§ise. Unii oaspe^i plecasera deja.
Cifiva, care ramasesera, aveau bagajele facute §i erau gata
sa pomeasca la drum a doua zi in zori.
Ajuns in camera lui, se intinse pe pat, imbracat, cu miinile
sub ceafa, ascultind sunetele din casa care se pregatea pentru
noapte. A§tepta un ceas, apoi se ridica §i parasi incaperea.
Dupa ce concedie camerista, Chloe se a§eza la secreter,
i§i deschise caietul §i incepu sa scrie impresii despre dineul
care tocmai se terminase. Descrise lista de bucate, vesela,
musafirii