Luarea noastra de pozitie este foarte net definita: ne înscriem în perspectivele teoretice si clinice propuse de gândirea psihanalitica. Vica Shentoub a trasat acest drum înca de la începuhll cercetarilor sale asupra TAT si noi le-am urmat în aceasta directie, tinând seama de evolutia clinicii si a psil10- patologiei, ca si de deschiderile actuale ale teoriei psihanalitice. Totusi, odata aceasta referinta ammtata, cum sa poti stabili articularile, legaturile posibile între modelele de gândire si aplicatiile susceptibile de a fi efechlate în alt domeniu decât cel al curei? Mai întâi, dupa expunerea teoretica a lui Fran<;oiseBreletFoulard care stabileste reperele originare ale demersului asa cum a fost promulgat înca din 1945 de Vica Shentoub, am încercat sa discernem cadrul situatiei TAT definindu-i diversele variabile (în acelasi mod în care a putut fi construita notiunea de cadru analitic); în acest domeniu, analiza materialului propus constituie o dimensiune determinanta, a carei luare în considerare este indispensabila în contextul transferential pe care sihlatia proiectiva îl implica. Am redactat prezentarea noii foi de despuiere bazându-ne pe conceptele esentiale ale psihopatologiei psihanalitice moderne, încercând sa clarificam semnificatiile fiecarui procedeu de elaborare a discursului, prin definirea sa detaliata si, totodata, prin ilustrarea sa într-o secventa a povestirii. Mi s-a parut a fi important sa amintim aici complexitatea si diversitatea modalitatilor de functionare psihica individuala. Foaia de despuiere nu ar putea fi în nici un caz considerata si utilizata ca o grila de evaluare a carei simpla cotare ar duce la punerea unei etichete nosografice: numarul important de itemi reprezentati se justifica prin exigentele unei analize ce se vrea fina si subtila (daca nu, la ce ar servi proba proiectiva?) si care îsi propune ca principiu si ca scop urmarirea derularii gândirii subiectului tradusa prin povestirea TAT, în cele mai masive sau mai subtile condensari ale sale, în meandrele sale cele mai strânse, pentru a da seama de dinamica asociativa care le uneste. Nu ne vom mira atunci când vom descoperi, în cadrul diferitelor configuratii psihopatologice, conduite psihice aparent contradictorii, neasemanatoare, punând în lumina registre de functionare uneori eterogene - chiar daca în alte locuri foaia de despuiere arata o coerenta si o stabilitate deosebit de solide în stabilirea unei organizari psihice specifice. Bineînteles, noi.îl însotim pe clinician pas cu pas în demersul analizei, dar lui îi ramâne sa efectueze un travaliu deosebit de delicat: sa stabileasca, în scopuri diagnostice, articularea între analiza suporturilor formale ale povestirilor TAT si problematicile pe care le contin