În 1954, dr. George Gamow, care se specializase pînăatunci în aplicațiile fizicii nucleare în astrofizică şi cosmologie, a lansat ideea posibilității de aplicare a matematiciila studiul celulei vii şi a trasat astfel liniile generale aleunei metode de cercetare a acidului dezoxiribonucleic,metodă care s-a dovedit a fi deosebit de importantă pentru cercetările de genetică. Acest episod al activităţii dr-luiGamow, care îmbrăţişează fizica nucleară, astrofizica, cosmologia, matematica, chimia şi biologia, ilustrează multilateralitatea preocupărilor sale ştiințifice, dar nu epuizeazăvarietatea aspectelor spiritului său. Criticii literari din Statele Unite şi Anglia 1-au proclamat cel mai bun popularizator în viaţă al ştiinței, ausavurat fanteziile sale ştiinţifice şi au descoperit în scrierile sale o oarecare poezie. De obicei, reputaţia cîştigatăîn ştiinţă sau în literatură e socotită ca o realizare suficientă pentru activitatea unui om, dar dr. Gamow nu s-aoprit aici. Cititorii acestor pagini vor avea plăcutul prilejsă constate că dr. Gamow a abordat şi artele plastice, inspirîndu-se în mod imparțial atît din povestirile în imagini(comics) apărute în edițiile de duminică ale gazetelor, cîtşi din capodoperele lui Botticelli. [Dacă la prima vederenu descoperiți influența lui Botticelli în portretul lui Albert Einstein de la pag. 93 (fig. 23) făcută de dr. Gamow,aveți cel puțin asigurarea autorului că această influență există.] în toate aceste domenii diferite de creație, dr.Gamow a fost aproape la fel de prolific. a Dr. Gamow s-a născut la 4 martie 1904 la Odessa, înRusia. În prima perioadă a tinereții s-a dedicat ştiinţei şistudiat timp de un an paleontologia. După cum s-a exprimat el mai tîrziu, din aceste studii a învățat „să deosebească un dinozaur de o pisică după forma degetului micde la picior". A învățat la Universitatea din Leningrad, pecare a absolvit-o în 1928, cu diploma de doctor în filozofie,şi a studiat un an la Universitatea din Göttingen, în Germania, ca bursier al statului în străinătate. În 1928-1929lucrat cu Niels Bohr la Copenhaga, iar în 1929-1930 cu Ernest Rutherford, la Laboratorul Cavendish din Cambridge, Anglia.