Este un fapt incontestabil că omul, din proprie iniţiativă, se întoarce azi spre medicina naturistă, dezamăgit fiind nu numai de de rezultatele, ci și de metodele adesea brutale şi anonime ale medicinei oficiale. Medicina naturistă, şi mai ales metoda terapiei prin culori - îşi trage rădácinile din noaptea timpului și a civilizațiilor indepărtate: medicina indiană ayurvedică, medicina chinezească tradițională, medicina lui Hipocrat, medicina druizilor, a egiptenilor, a iranienilor, a şamanilor etc. Un factort comun apare în mijlocul acestor metode: concepția că spiritul şi trupul, energia și materia sunt intr-o strânsă legătură şi se influențează unele pe celelalte. Astfel, orice tratament trebuie să acționeze în aşa fel încât să armonizeze mintea și corpul într-un veritabil proces psihosomatic pe care Hipocrat l-a descris astfel: „Bolnavul trebuie ținut departe de pericole și de nedreptăți." Cu mii de ani inainte de descoperirile lui Einstein privind relativitatea, omul cunoştea" deja interacţiunea dintre energie şi materie. Toate vechile tradiții şi tipurile mai recente de medicină naturistă (cea homeopată sau cea radionică, de exemplu) recunosC forța activă a legăturii dintre minte şi trup: energia vitală.