N-am vrut să ştiu nimic, dar am aflat că una din fete, cand nu mai era o copilă şi se întorsese de curînd din călătoria de nunta, a iintrat în baie, s-a aşezat în faţa oglinzii, şi-a desfăcut bluza, şi-a scos sutienul şi şi-a căutat inima cu vîrful pistolului tatălui ei, care stătea în sufragerie cu o parte din familie şi trei musafiri. Cînd se auzi detunătura, cam la cinci minute după ce fata plecase de la masă, tatăl nu se ridică imediat, ci rămase cîteva secunde paralizat, cu gura plină, fără a se încumeta să mestece ori să înghită şi cu atît mai puţin să scuipe dumicatul în farfurie; şi cînd în sfrşit s-a ridicat şi s-a repezit spre baie, cei care l-au urmat au văzut cum, în vreme ce descoperea tmpul însîngerat al fetei şi se lua cu mîinile de cap, îşi tot trecea bucăţica de came dintr-o parte într-alta a gurii, neştiind ce anume să facă. Ţinea şervetul în mînă şi nu-i dădu drumul decît după un răstimp, cînd zări sutienul aruncat pe bideu, şi atunci îl acoperi cu bucata de pînză pe care o avea la îndemînă sau o avea în mînă şi pe care buzele lui o pătaseră, ca şi cum i-ar fi fost mai ruşine să vadă lenjeria intimă decît trupul prăbuşit şi pe jumătate gol cu care obiec- tul de lenjerie fusese în contact pînă de foarte Curtod: trupul aşezat la masa, ori îndepărtîndu-se pe coridor, ori sttad ta picioare. înainte, cu un gest ăutomat, tatăl închisese robinetul de la chiuvetă, cel cu apa rece, care-era deschis la maximum. Fata plînsese pesemne pe cînd se aşeza în faţa oglinzii, îşi desfăcea bluza, îşi scotea sutienul şi-şi căuta inima, fiindcă, întinsă pe pardoseala rece a băii enorme, avea ochii plini de lacrimi care nu se văzuseră în timpul prînzului şi nici nu putuseră ţîşni dupa ce ea căzuse fără viaţă. în pofida obiceiu- lui ei şi al obiceiului general, nu trăsese zăvorul, fapt pentru care pănntelui i-a trecut prin cap ţdar aşa, ca într-o străful- gerare, aproape fără să se gîndească, îndată ce apucă să înghită) că poate fata lui, pe cînd plîngea, sperase sau dorise ca cineva să deschidă uşa şi s-o impiedice să facă ceea ce făcuse, nu cu forţa, ci prin simpla prezenţă, doar contemplîndu-i goliciunea încă vie sau punîndu-i o mînă pe umăr. însă nimeni ţîn afară de ea acum, şi fundcă nu mai era ocopilă) nu se ducea la baie în timpul prinzului. Sînul care
nu fusese zdrobit se desluşea foarte limpede, matem şi alb şi încă tare, şi spre el se îndreptară instinctiv cele dintîi priviri, mai cu seamăpentm a se feri să se uite la celălalt, care nu mai exista sau era numai sînge. De mulţi ani nu mai văzuse tatăl sînul acela, încetase să-l mai vadă cînd se transformă şi începu să devină matem, şi din pricina asta nu se simţi doar îngrozit, ci şi tulburat. Cealaltă fată, sora, care-l văzuse schimbîndu-se în adolescenţă şi poate şi mai tîrziu, a fost
prima care a atins-o, şi cu un prosop ţchiar prosopul ei bleu-pal, pe care obişnuia să-l folosească) a prins să-i şteargă lacrimile de pe faţă amestecate cu sudoare şi apă, căci, înainte de a fi închis robinetul, jetul ricoşase pe faianţă şi picăturile stro- piseră obrajii, sînul alb şi fusta şifonată a surorii ei întinse pe pardoseală. A mai vrut apoi, în grabă, să-i şteargă singele, de parcă asta ar putea s-o reînvie, însă prosopul se îmbiba ime- diat şi n-a mai fost'bun de nimic, şi se pătă şi ea.