Cu ocazia celei de-a treizecea aniversări ale sale, Universitatea din Săo Paulo îl recunoştea în persoana lui Jean-Yves Leloup, invitatul său de onoare, pe „unul dintre cei mai originali gânditori ai timpurilor noastre". Bestseller în Statele Unite şi în America de Sud, opera sa, în ansamblu, este .studiată în cadrul a numeroase universităţi1 , însă, în ceea ce ne priveşte, ne-am propus să îl abordăm în legătură cu traducerile şi interpretările sale pe marginea textelor de la Nag Hammadi2 , problemele ridicate de aceste texte antice fiind din nou de actualitate, ,,sub lumina reflectoarelor" din multiple sectoare media. Abordarea lui Jean-Yves Leloup nu este nici polemică, nici dogmatică, ci mereu atentă în raport cu textele în sine, cu Sensul pe care acestea îl transmit şi, mai ales, cu întrebările fundamentale pe care le suscită.

Jean-Yves Leloup refuză declaraţiile răsunătoare sau definitive, nu spune "cum ar trebui să gândim", ci "că ar trebui să ne gândim"; ne invită la nuanţare, la recunoaşterea simplităţii, dar şi a complexităţii şi, dacă ne antrenează mai curând în meandrele „gnozei" decât în cele ale "gnosticismului", o face pentru a ne readuce în atenţie cuprinzătoarele şi laborioasele studii ale cercetătorilor din domeniu. Cei care deţin cunoaşterea cea mai aprofundată pe această temă sunt şi cei mai puţin predispuşi să vorbească despre ea3 • Jean-Yves Leloup acceptă totuşi să rupă tăcerea, pentru a ne trezi spiritul, fără a ne îndoctrina, în faţa multiplelor faţete şi nuanţe ale Unului-Dumnezeu mărturisit de Scriptură. Abordarea lui se vrea a fi, în acelaşi timp, ataşată tradiţiei ( el rămâne un teolog), dar şi deschisă (practica sa are în vedere transdisciplinaritatea). Dincolo de diversele sale competenţe (teolog, filosof, terapeut), el se consideră, înainte de toate, un hermeneut ( mai mult decât un exeget), în voinţa sa de nezdruncinat de a descoperi Sens acolo unde alţii nu văd decât scriere indescifrabilă, simple texte, evenimente obscure sau chiar aberante.