Criticul literar canadian Northrop Frye (1912-1991) scria despre Biblie: ,,Cartea asta enormă, lăbărţată, lipsită de tact, stă indiscutabil în mijlocul moştenirii noastre culturale, zădărnicindu-ne toate strădaniile de a o ocoli" 1 • Într-o epocă seculară, unii sunt surprinşi cât de mult interes stârneşte încă Biblia, aşa cum au demonstrat manifestările organizate în 2011 cu prilejul celui de-al patrulea centenar al versiunii King James (KJV), numită uneori Versiunea Autorizată (Authorized Version, AV); prezenţa ei îi fascinează în continuare chiar şi pe cei care nu cred în creştinism. Adesea, credincioşii socotesc Biblia ca inspirată de Dumnezeu şi înzestrată cu un grad înalt de autoritate în materie de credinţă şi practică. Pentru cei care nu cred, ea este un document central în cultura occidentală. Pe mulţi cititori continuă să îi intereseze ca florilegiu de opere literare. Istoria răspândirii şi interpretării acestor opere formează o parte capitală din istoria literaturii occidentale. Volumul acesta deapănă povestea Bibliei, de la începuturile mitice şi folclorice îndepărtate până la receptarea şi interpretarea de astăzi. Descrie geneza, transmiterea şi răspândirea Bibliei şi arată cum a fost citită şi folosită din Antichitate până în prezent, atât în limbile originale, cât şi în traducere. Printre altele, sper că va risipi imaginea de monolit sacru a Bibliei, închis între două coperte negre de piele. Cartea va recupera imaginea Bibliei ca rezultat al unui proces îndelungat şi complicat, ilustrând varietatea extraordinară a interpretărilor de care a avut parte de-a lungul veacurilor. Se va reliefa şi dificultatea trecerii de la Biblie la credinţa religioasă: nici iudaismul, nici creştinismul, cele două religii care îşi revendică aceste cărţi biblice ca fundament, nu pot fi explicate în întregime pornind de la Biblie. De fapt, Biblia conţine multe elemente problematice pentru credinţa