Ca punct nodal în istoria lumii, Mediterana este astăzi centrul experienței turistice pentru mulți cetățeni ai lumii, dar mai ales pentru europeni. Cu zeci de milioane de turişti veniţi din întreaga lume în fiecare an, Mediterana şi țărmurile ei reflectă o serie de transformări în ce priveşte originea, interesele şi preocupările turiştilor. Totuşi, pe lângă aceste transformări, în centrul atenţiei se află însăși Marea Mediterană, fie că vorbim despre croaziere, despre relaxarea pe plaje sau despre vizitarea porturilor. Scânteietoarea Mediterană îi fascinează pe toți cei aflaţi pe tărm. Această istorie va reliefa cu precădere experiența călătoriei: călătorie pentru turism, pentru comert, pentru război, pentru migrație, pentru cultură sau pentru multe alte motive. Călătorii au avut poziții sociale şi scopuri diferite, de la conducători la sclavi, de la negustori la piraţi. Vom trece cu uşurință de la călătoriile fenicienilor în scopuri comerciale la croazierele de agrement ale turiştilor din ziua de azi. În centrul atenției se vor afla marea, regiunile de coastă şi porturile vizitate de navele de croazieră, cum ar fi Atena, Barcelona, Napoli, Palermo. Aceasta nu este o istorie a statelor de pe țărmurile mării, ale căror centre de putere se află adesea la mare depărtare: Franța este condusă de la Paris, nu de la Marsilia, Spania este condusă de la Madrid, nu de la Barcelona, în vreme ce Turcia este guvernată acum de la Ankara, nu de la Istanbul (în vechime Bizanţ, iar apoi, până în anii 1920, Constantinopol). Firește că istoria unei mări şi a țărmurilor ei privește mult mai departe înspre celelalte ape care se varsă în ea, în acest caz Marea Neagră, Oceanul Atlantic, Marea Roşie (peste un istm îngust traversat acum de Canalul Suez), şi fluvii, de la Ebru și Ron până la Nil. Totuşi, semnificația mai largă a Mediteranei nu implică faptul că ar trebui să scriem o istorie a lumii. Cititorii știu că Roma şi Bizanțul/Constantinopol/Istanbul au fost centrele marilor imperii şi ale creştinismului. Ele nu mai au nevoie de nici o prezentare. Ne vom concentra atenţia asupra mării şi țărmurilor ei, ceea ce nu înseamnă că nu vom face referiri şi la Eurasia Occidentală şi la Africa de Nord, întrucât ele au jucat un rol, direct sau indirect, în destinul Mediteranei. Uneori, acest lucru face istoria Mediteranei să devină o istorie a conflictelor succesive, însă este nevoie să cunoaştem aceste războaie pentru a putea înţelege granițele schimbătoare ale statelor, societăților şi religiilor mediteraneene, pentru a putea înțelege edificiile care s-au păstrat, precum şi cultura, sentimentul de identitate şi istoria popoarelor.