Un fapt incontestabil, deși de obicei nerecunoscut și neapreciat, este acela că în capul fiecăruia dintre noi, acoperită de bolta cuprinzătoare a craniului și cântărind în jur de 1,36 kilograme (aproximativ 2% din masa corporală), se găsește cea mai complexă formă de organizare a materiei din universul cunoscut de noi, și anume creierul uman. Datorită lui avem capacități de-a dreptul remarcabile. Miracolul de a fi om poate fi observat cu ușurință pretutindeni, odată ce vă învățați ochii și inima să vadă. Transcende și cuprinde toată durerea și suferința asociate condiției umane, pe care ni le provocăm atât de des nouă înșine și unii altora, necunoscând cine și ce suntem cu adevărat. Este atât de ușor să cădem pradă rutinei, proastelor obiceiuri și chiar depresiei, tânjind după ceea ce credem că ne lipsește pentru a ne desăvârși, după ceea ce ne-ar trebui pentru a ne simți bine în propria piele, cu adevărat împăcați cu viața noastră, măcar o clipă, o oră sau o zi. Ironia face ca în tot acest timp să nu ne dăm seama că, de fapt, contribuim la a deveni sclavii unei iluzii, unei dorințe obsesive de împlinire, când, în realitate, suntem deja un întreg. însă cumva uităm temporar acest lucru sau chiar nu ni-1 amintim deloc, ori poate ne simțim atât de răniți, încât nici măcar nu întrevedem posibilitatea de a fi în esență desăvârșiți, dacă nu primim suficient sprijin și nu avem o metodă, o cale de a revendica acea deplinătate (al cărei sens stă la baza termenilor englezești pentru „sănătate” și „vindecare”)1 , precum și frumusețea noastră. 

Cartea de față prezintă chiar o astfel de cale, bine delimitată și dirijată cu multă pricepere de către autor. Acum vă aflați la linia de start, locul perfect pentru a începe aventura în care vă veți revendica integral dimensiunile ființei și veți învăța să vă exprimați deplinătatea în fața poftelor minții, care vă subminează prin dependența creată. Până nu demult, nici măcar oamenii de știință nu apreciau la adevărata valoare proporțiile structurilor, rețelelor și funcțiilor complexe ale creierului, strania sa plasticitate, versatilitatea sa ca mediu de învățare autonom și multidimensional, rezultatul a miliarde de ani de evoluție, ce continuă și în vremurile noastre să evolueze surprinzător de rapid, atât din punct de vedere biologic, cât și cultural. în prezent, datorită progreselor înregistrate recent în domeniul neuroștiințelor și al tehnologiei, rămânem uimiți în fața arhitecturii creierului și a varietății sale de capacități și funcții, aparent nelimitată, ca să nu mai vorbim despre proprietatea absolut misterioasă a sensibilității. Dacă stăm să analizăm puțin, suntem copleșiți de imensitatea moștenirii noastre umane și de provocările cărora le-am putea face față în perioada relativ scurtă pe care o are la dispoziție fiecare dintre noi între naștere și moarte. Leam putea face față dacă ne-am da seama care este adevărata dimensiune a acestei moșteniri și ce prefigurează ea în privința posibilității de a fi mult mai alerți, mai conștienți, mai stăpâni pe noi, mai apropiați de ceilalți, mai nesupuși limitărilor impuse de obiceiurile noastre nesănătoase care ne îngrădesc existența. 

Pe scurt, dacă am conștientiza posibilitatea de a fi pe deplin cine și ce suntem cu adevărat, grație caracterului de-a dreptul miraculos al acestei tainice .manifestări, precum și al potențialului și capacităților sale.