Cele mai bune lucruri din viața mea au început cu o melodiede Dolly Parton. Toate, inclusiv prietenia mea cu Ellen Dryver.Cântecul care a încheiat afacerea a fost „Dumb Blonde" de pеalbumul ei de debut din 1967 intitulat Hello, I'm Dolly. In vara dinainte să încep clasa întâi, mătuşa mea, Lucy, s-a împrietenitcu doamna Dryver, datorită admirației pe care amândouă o nutreau pentru Dolly. În timp ce ele sorbeau ceai dulce în sufragerie,eu şi Ellen leneveam pe canapea uitându-ne la desene animate,fără să ne dăm seama cum să ne comportăm una cu alta. 

Dar,într-o după-amiază, din aparatul stereo al doamnei Dryver, a răsunat melodia aceea. Ellen a început să bată din picior în ritmul muzicii, iar eu o acompaniam fredonând, şi înainte ca Dollysă ajungă la refren, ne învârteam în cercuri și cântam cât de tare puteam. Din fericire, iubirea pe care ne-o purtăm una alteia şi luiDolly a ajuns să depăşească barierele unei singure piese. O aştept pe Ellen în fața Jeepului iubitului ei şi soarele puternic îmi adânceşte tălpile în asfaltul din parcarea şcolii. Încercând să nu mă strâmb, o urmăresc în timp ce iese din clădire şi se avântă prin mulțimea de elevi care ies de la ore. Ellen este exact opusul meu. Înaltă, blondă şi cu acea atitudine prostească, dar totuşi sexy, care pare să existe numai în comediile romantice. Ea mereu se simte confortabil în pielea ei.