Poate nu exista mişcare "naţionaltst�u sau .,fascist�" 1ntre cele dou� r�2boale are să fte mal calomniată ca aceea care, sub diverse forme) a fost condusă de Corneliu Codreanu. in acelaşi timp nu exlstli mişcare de inspiraţie asem�nătoare Intre multe care au marcat epoca in Europa, care să fl stârnlt atâta farmec şi Interes, chiar şi numai pe plan emotiv. Nu tot. sub prim ul aspect se explică prin ._frica" pe care aceasta, chiar la mare distanţă de timp, putea să o inspire dktaturii comunis� care a dominat România până în 1989, din cauza faptului că .,di�-pora" românească, emigrantii români, sunt aproape în tntregime constituiţi la un anume nivel l.l..l1tura1 de către intelectuali gardişti sau legionari de diverse generaţii (ajunge sa amintim unii români expatriaţi mai cunoscuţi in lume - Eliade, Cioran. Noica ca să enumerăm numai câţiva - au avut contacte mai mult sau mai puţin semnificative cu mişcarea lui Codreanu). Evident există ceva mai profund: altfel nu s-ar putea explica ostilitatea, o adevămm ură care, din punct de vedere ziaristic si istoriografic. vine la suprafaţă de fiecare dată când se vorbeşte de Garda de Fier, de Legiunea Arhanghelului Mihai, sau de şeful lor. Numai lipsă de informare, numoi o opera de demolare ideologică"! Cine ştie? Poate neacceptarea, neînţelegerea culturii, a idealurilor şi acţiunilor concrete ale mişcării legionare, sunt datorate acelei ,,dimensiuni splrlbJale" care a rost aşa de bine pusă in evidentă de )ulius Evola in interventiile sale asupra Gărzii de Fier fn cursul celor mai mult de trei zeci de ani. S-a ajuns la faptul grotesc- Într-un articol din Coniere delia Sera din 1994 - de a aduce ca dovada majoră a .antisemitismului" lui Evola preţuirea acestuia pentru Codreanu şi mişcarea sa. Totuşi, de acum două zeci şi cinci de ani, materialul d001mentar şi interpretativ e abundent asupra aceste· ia, desigur nu numai din partea istoriografiei .. antifasciste" (adică din principiu ,,anti" faţă de ceea ce se studiază şi se analizează) ca să ne putem permite să judecăm în cunoştinţă de cauză, pe baza faptelor, a datelor, a mărturiilor directe, a textelor de epocă regăsite. Ne gândim la operele de pionierat ale lui Carlo Sburlati, din biografia Codreanu il Capitano (Volpe 1971), la antologia Codreanu şi Garda de Fier (Volpe 1977), dar mat ales la activitatea editorial� a lut Oaudto Mutti, care a dat la tipar numeroase documente legionare, opere ale lui Codreanu tnsuşt, memorU şi amintiri ale gardlştilor din diaspora, care au la activ numeroase texte tlp�rite (in româneşte) tn cele mai tndep:irtate ţ�ri din lume