Cînd colonia va mai prospera, iar capitala eî, Nairobi, va fi un mare oras, colinele Ngong ar putea deveni parcul ei zoologie fãrã egal în lume, Dar, în timpul ultimilor ani petrecuti de mine în, Africa, multi tineri tejghetari din Nairobi dãdeau fuga duminicile pe dealuri cãlare pe motocicletele lor si trãgeau în tot ce le cãdea sub ochi, încît cred cã animalele mari vor fi migrat de acolo, printre hãtisuri si peste pãmîntul pietros, mai departe, ? spre sud. >Sus, pe culme si pe cele patru vîrfuri, era usor de umblat ; iarba crestea piticã. întocmai ca pe un gazon, cu piatra cenusie rãzbãtînd pe alocuri la suprafatã. De-a lungul culmii, apoi în sus si-n jos pe cele patru vîrfuri, se întindea, ca 0 serpentinã domoalã, o cãrare îngustã fãcutã de animale. într-o dimineatã, dupã ce înnoptasem în munti, am urcat pînã sus si am pornit pe aceastã cãrare •; curând am dat peste urme proaspete si bãlegar de la o turmã de antilope. Marile si blîndele animale trebuie sã fi fost deja pe culme la rãsãritul soarelui, mergînd într-un sir lung si linistit si nu-ti puteai imagina cã ar fi venit pentru alt motiv tocmai pînã acolo decît ca sã priveascã în jos, de-o parte si de alta, la peisajul de la picioarele lor. Cultivam cafea la ferma, mea. Ce-i drept, altitudinea era cam mare pentru aceastã culturã si trebuia muncit din greu ca sã nu se nãruiascã totul, încît bogati n-am fost niciodatã la fermã. Dar o. plantatie de cafea e un lucru care te acapareazã si nu-ti mai dã drumul si pentru care întotdeauna mai ai • cîte ceva de fãcut : în general esti mereu putin rãmas cu muncile în urmã. în acea sãlbãticie si iregularitate a tinutului, o parcelã de pãmînt amenajatã si plantatã dupã toate regulile arãta foarte bine. Mai tîrziu, cînd am zburat cu avionul în Africa si m-am obisnuit cu configuratia fermei vãzutã din aer, m-a coplesit o mare admiratie pentru plantatia mea de cafea, ce se decupa verde aprins pe fondul cenusiu-verzui al solului si mi-am dat seama cît de intens tînjeste de fapt spiritul uman • dupã formele geometrice. Toatã regiunea din jurul orasului Nairobi, si mai cu seamã în par-tea lui de nord, e amenajatã în mod asemãnãtor ; aici trãieste o lume care nu se gîndeste si nu vorbeste1 decît despre plantatul, p.livitul sau culesul cafelei si care noptile stã si medjteazã 3a îmbunãtãtirile ce mai pot fi aduse atelierelor de prelucrat cafeaua. Cultivarea cafelei e o muncã de duratã. Planta nu rãsare cum îti închipui tu cînd, tînãr fiind si plin de sperantã, sub o ploaie torentialã,.cari cutiile cu puieti de arbori de cafea din rãsadnite si. împreunã cu toti lucrãtorii fermei, privesti plantele cum sînt asezate în siruri drepte de gropi sãpate în pãmîntul ud. apoi le acoperi bine, sã le feresti de soare, cu crengi rupte din hãtis, cãci obscuritatea e privilegiul exclusiv al fiintelor tinere. Dureazã patru-cinci ani pînã ce copacii dau rod ; între timp se abat peste ei seceta sau bolile, iar îndrãznetele buruieni locale nãpãdesc din gros pãmîntul — mai ales cea numitã black-jack, cu pericarpuri lungi si scabroase, ce ti se agatã de haine si de ciorapi. Unii copaci au fost plantati gresit, cu rãdãcinile pivotante îndoite ; acestia vor muri chiar cînd vor începe sã înfloreascã. Se planteazã ceva mai mult de sase sute de copaci la un acru, * iar eu aveam sase sute de acri plantati cu cafea ; boii mei trãgeau încolo si încoace pe cîmp masinile-eultivator printre sirurile de copaci, mii si mii de mile, cu rãbdare, asteptînd rãsplata ce va sã vinã. Sînt clipe de o mare frumusete la o fermã de cafea. Cînd înflorea toatã plantatia la începutul sezonului de ploi, era o priveliste luminoasã, ca un 'nor de cretã, prin ceata si ploaia, mãruntã, pe .întinderea a sase sute de acri de pãmint. Floarea arborelui de cafea are un miros gingas, vag amãrui, asemeni florii de porumbar. La vremea cind tot cîmpul se înrosea de fructe coapte, femeile si copiii, numiti aici tolos, erau chemati sã culeagã • cafeaua din copaci, împreunã cu bãrbatii ; apoi carele si cãrutele o duceau jos. la atelierul" de prelucrare de pe malul rîului.