Pământul locuit de români e numit de ei Ţara Românească. Hotarele Ţării Româneşti a tuturor românilor. Numele date de străini părţilor Ţării Româneşti, împărţirea de români a Ţării Româneşti după văile râurilor. Cârmuirea satelor din Ţara Românească. Voievozii românilor în cele dintâi timpuri. Întemeierea, din Maramureş, a Ţării Moldovei, ca ţară de râu a Ţării Româneşti. Starea pe atunci a principatului, mai vechi, al Ţării Româneşti, muntene, a Basarabilor. Întemeierea oraşelor şi târgurilor din amândouă principatele. Coloniştii germani şi armeni din Moldova. ÎI. Moldova până la Alexandru cel Bun. Bogdan-voievod, din Maramureş, face neatârnată de unguri Ţara Moldovei şi întemeiază o dinastie. Întinderea principatului său la miazăzi şi răsărit. Laţco-vodă, fiul lui Bogdan. Episcopatul catolic al Siretului, întemeiat de Laţco. Boierimea moldovenească împotriva propagandei catolice. Familia lui Laţco-vodă: Teodor, fratele, şi fata, Anastasia. Aducerea lui Iurg Coriatovici ca domn al Moldovei. Ştefan-vodă cel dintâi şi luptele pentru tron a fiilor săi. Ştefan al II-lea şi Petru. Mama acestora din urmă: Marghita sau Muşata. Înfrângerea polonilor aduşi în ajutor de Ştefan al II-lea. Petru-vodă, învingătorul, se supune polonilor. El ia, pentru un împrumut făcut acestora, ca zălog ţinutul Sepenicului. Roman-vodă, fratele lui Petru: cetatea Romanului, întinderea ţării până la mare. Lipsa de norme pentru urmarea la tron. Ştefanvodă urmează lui Roman, prins de poloni. Lupta de la Hârlău a lui Ştefan cu regele unguresc Sigismund. Lupta dintre Roman, Ivaşcu, Iuga, Alexandru şi Bogdan pentru tronul lui Ştefan-vodă al II-lea, mort.