Titlu Sub luna de sofran

Autor Nicole C. Vosseler
Categorie Ficțiune
Subcategorie Literatura contemporană

descarca-nicole-c-vosseler-sub-luna-de-sofran-pdf

Clopotele din turla bisericii St. Giles de la capătul străzii, aflată la doar câteva case depărtare, numărau orele nopţii de primăvară. „Trei, patru, cinci, repetă Maya în gând. Şase, şapte - sau era deja a opta bătaie?“ Copleşită de somn, copila care în curând urma să împlinească nouă ani se încurcă la numărătoare şi nu mai ştiu dacă era abia ora unsprezece sau deja miezul nopţii. Oftând se întoarse pe cealaltă parte şi căută pătura pe care o dăduse la o parte in somn. In cameră era răcoare. Cu toate că în timpul zilei soarele ardea cu putere, nopţile erau încă departe de a fi calde. Dar în familia Greenwood, unde la fiecare generaţie se născuse măcar câte un medic, se obişnuia ca ferestrele să rămână deschise noaptea măcar cât un lat de palmă, indiferent dacă era vară sau iarnă. Ca să intre aer curat şi să se călească organismul. Aşa fusese mereu, de când îşi putea aduce Maya aminte. Trase cu urechea la zgomotele din cameră. Respiraţia adâncă şi regulată de lângă ea trăda somnul profund al surorii ei mai mici. Faptul că Angelina i cuşca să doarmă în ritmul dorit de mamă şi de dădacă, în timp ce Mayei nu-i ieşea niciodată, nu era singurul lucru în t arc cele două fete se deosebeau. Cine o vedea pe Martha 9 NICOLE C. VOSSELER Greenwood pentru prima oară alături de fetele ei nu avea de ales decât să privească descumpănit de la una la alta. Angelina şi mama erau ca două variante ale aceleiaşi fiinţe: ambele delicate şi blonde, cu aceeaşi paloare şi aceiaşi ochi mari de un albastru-închis, cu pupile de porţelan. Pe lângă silueta fragilă a surorii ei, Maya părea destul de robustă. Pielea îi era rumenă până şi iarna. Şi chiar dacă Maya era mândră de buclele ei naturale, pe care Angelina nu le avea, părul Mayei, de culoarea cafelei tari, nu se lăsa strunit decât rareori într-una din coafurile acelea elaborate, îndrăgite de toate fetele, indiferent de vârstă. Cel mai neobişnuit lucru al Mayei erau însă ochii: irisul lor căprui avea irizaţii aurii, precum chihlimbarul sau mierea în care se oglindesc razele soarelui. Cine cunoştea familia mai îndeaproape şi ştia că Gerald Greenwood era la a doua căsătorie, era înclinat să creadă că Maya provenea, la fel ca fratele ci, din prima.