Tatălui meu i-a plăcut întotdeauna să desfacă lucrurile în bucăţi, fiind fascinat de felul în care funcţionează obiectele din jur, indiferent dacă era vorba despre un automobil, un televizor, un avion cu reacţie - sau chiar corpul uman şi creierul. De când mă ştiu, acesta era cuprins de uimire în faţa electricităţii, a caracterului uman, a credinţei sau a existenţei precare a tot ce este viu, nu bazându-se pe un set de premise fixe, ci bucurându-se de profuzimea şi de bogăţia provocării intelectuale a lipsei unei soluţii simple. Aşa cum remarca odată James Thurber, „Este mai bine să cunoşti unele întrebări, decât toate răspunsurile." şi cred că această adevărată bucurie, de a savura o problemă şi de a o împărtăşi celorlalţi, tata mi-a transmis-o şi mie din fragedă copilărie: cert este că mi-a arătat drumul către anumite alegeri în şcoală. Ştiinţa era predată ca o serie de fapte clare, nelăsându-se loc pentru mirări ulterioare: amiba se divizează; distilarea apei (a cărei relevanţă nimeni nu a explicat-o) necesita desenarea cu şablonul a unui conglomerat de echipamente care includea flacoane conice legate prin tuburi ascuţite ca rigla şi cerea precizie pe hârtie, dar nimic altceva; fizica spaţiului şi a timpului se rezuma la un troleu cu bandă de telegraf, care scuipa bucăţi albe de hârtie ştampilate cu puncte distanţate în mod corespunzător. În ciuda schimbărilor din domeniul educaţiei în era digitală, bănuiesc că în orele de ştiinţă se mai găseşte loc pentru a le arăta elevilor orizonturile mai îndepărtate şi mai nesigure la care pot duce ritualurile de trecere din existenţa cotidiană. În cazul meu, la marile întrebări care ne tulbură pe noi toţi (dar mai ales pe adolescenţi, probabil), ca de pildă de ce încep războaiele, ce sunt dragostea, liberul-arbitru, destinul şi, mai presus de orice, care este esenţa individualităţii umane, păreau să răspundă mai bine istoria şi literatura - pentru mine, cele ale lumii antice. În consecinţă, am abandonat ştiinţa de îndată ce am putut în favoarea vechiului pachet educaţional victorian - latina, greaca, istoria antică şi matematica.