A devenit un truism să gândim, şi să declarăm, că trăim vremuri extrem de instabile. Lumea, ni se spune, nu a fost niciodată mai imprevizibilă. La astfel de afirmaţii se impune un răspuns precaut, chiar sceptic. Este bine să fii precaut. Lumea întotdeauna a fost instabilă, iar viitorul, prin definiţie, este imprevizibil. Cu siguranţă, grijile noastre de zi cu zi ar putea fi mai grave. E de ajuns să ne amintim ce se întâmpla în urmă cu o sută de ani, în 1914. Aşa stând lucrurile, este clar că au loc schimbări radicale, cu o influenţă decisivă asupra viitorului nostru şi al copiilor noştri, oriunde ne-am afla. Schimbările de ordin demografic, social şi economic, toate legate de schimbările de ordin tehnologic, atât de rapide, au implicaţii globale care pot face diferenţa între vremurile pe care le trăim şi trecut. Poate tocmai de aceea vorbim atât de mult despre „incertitudinea excepţională" şi de aici vine şi motivul pentru care comentariul „geopolitic" a devenit o industrie în plină dezvoltare. Tim Marshall este mai mult decât îndreptăţit să aducă o contribuţie însemnată la această dezbatere. A participat în mod direct la multe dintre cele mai dramatice evenimente ale ultimilor 25 de ani. Aşa cum ne aminteşte în Introducere, a fost pe fronturile din Balcani, Afghanistan şi Siria. A văzut cu ochii lui cum decizii şi evenimente importante, conflicte internaţionale şi războaie civile pot fi înţelese doar luând în considerare speranţele, temerile şi prejudecăţile create de istorie şi cum acestea, la rândul lor, pot fi influenţate de mediul înconjurător - geografic - în care au evoluat indivizii, societăţile şi ţările respective. În consecinţă, această carte este plină de judecăţi de valoare bine chibzuite şi cu o relevanţă imediată pentru siguranţa şi bunăstarea noastră. Ce anume i-a făcut pe ruşi să intre în Ucraina? Noi (Occidentul) nu am anticipat această intervenţie? Dacă nu am 7 TIM MARSHALL anticipat-o, care a fost motivul? Până unde va merge Moscova? China se simte, în sfârşit, în siguranţă între graniţele ei terestre naturale şi cum va afecta această stare abordarea de către Beijing a puterii maritime şi relaţia cu SUA? Ce înseamnă acest lucru pentru alte ţări din regiune, mai ales pentru India şi Japonia? De mai bine de 200 de ani, SUA au beneficiat de pe urma poziţiei lor geografice extrem de favorabile şi a zestrei de resurse naturale. Acum dispun de petrol şi de gaze neconvenţionale. Îi va afecta acest fapt politica globală? Dacă SUA au o forţă şi o tenacitate ieşite din comun, atunci de ce se vorbeşte atât de mult despre declinul ţării? Divergenţele şi resentimentele sunt chiar atât de înrădăcinate în nordul Africii, Orientul Mijlociu şi în sudul Asiei, sau se întrezăreşte o speranţă pentru viitor? În fine, şi poate cel mai important pentru ţara noastră, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, care este una dintre cele mai mari şi mai globale dintre economii: cum reacţionează Europa la incertitudinile şi conflictele din vecinătate, dar şi la cele mai îndepărtate? După cum subliniază Tim, în ultimii 70 de ani (cu deosebire începând din 1991), Europa s-a obişnuit cu pacea şi prosperitatea. Riscăm oare să le considerăm veşnice? Mai înţelegem ce se întâmplă în jurul nostru?