TABEL CRONOLOGIC

1819 Se naşte Ion Bratu, bunicul dinspre mamă al poetului.

1851 28 martie Se naşte Iosif Goga, tatăl scriitorului, în comuna Crăciunel de pe Târnave.

1856 2 octombrie Se naşte Aurelia Bratu, mama poetului. 1868 Întâlnindu-l pe M. Eminescu în Ardeal, protopopul Ion Bratu îl ajută material, pe viitorul Luceafăr al poeziei româneşti.

1878 Se stinge din viaţă Ion Bratu, bunicul poetului. 1878 – 1879 Iosif Goga este învăţător în comuna Răşinari. 1880 27 ianuarie Iosif Goga se căsătoreşte cu învăţătoarea Aurelia Bratu. În primăvara acestui an Iosif Goga este ales preot în Răşinari. Aici îl va sluji pe Dumnezeu întreaga lui viaţă. 1881 1 aprilie Se naşte, la Răşinari, Octavian Goga.

1883 15 septembrie Se naşte sora lui Octavian Goga, Victoria. 1886 18 octombrie Se naşte sora lui Octavian Goga, Claudia (Maria). Publică articole şi schiţe în ziarul Galaţi.

1888 11 decembrie Se naşte fratele poetului Eugen Iosif Goga, care va fi de asemenea scriitor. Este autorul romanului Cartea facerii. 1892 Octavian Goga intră în internatul liceului unguresc din Sibiu. 1893 14 mai Octavian Goga aşterne primele versuri consacrate românului care „de dimineaţă până seara tot lucră necontenit / Dar cu toată osteneala / tot este nepreţuit“.

1894 La Cluj se desfăşoară procesul Memorandumului. 1898 Vede lumina presei întâia poezie a lui Goga, semnată Octavian (vezi Revista ilustrată, an. I, nr. 5-6, mai-iunie, p. 107). Apare cea de-a doua poezie semnată de Goga în revista Familia, condusă de Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, nr. 44, noembrie, p. 13).

1899 Octavian Goga se mută la liceul românesc din Braşov. 1900 Octavian Goga îşi ia bacalaureatul. În vara aceluiaşi an Goga vizitează pentru întâia oară Bucureştiul. 11 septembrie Octavian Goga se înscrie la Facultatea de litere şi filosofie de la Universitatea din Budapesta.

1902 1 iulie Apare la Budapesta revista Luceafărul, în care îşi va publica majoritatea poeziilor. În revista Luceafărul apare poezia Bătrâni, devenită romanţă.

1903 În vara acestui an Octavian Goga începe să traducă celebrul poem dramatic al lui Madách Imre, intitulat Tragedia omului, pe care îl publică în aceeaşi revistă Luceafărul. În paginile aceleiaşi publicaţii publică poezia Casa noastră, semnând Nic. Octavă (vezi Luceafărul, an.II, nr. 14-15, 1 august).

1904 Poetul termină studiile la Budapesta. Facultatea de litere şi filosofie a Universităţii îi eliberează un Absolutorium. În Luceafărul (an. III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) apare poezia Oltul, devenită celebră, purtând semnătura Nic. Octavă. Iată ce scrie însuşi poetul despre geneza ei în Fragmente autobiografice: „Poezia Oltul s-a născut la Budapesta şi vă pot spune, ca un element de curiozitate literară, că am scris-o înainte de a vedea Oltul. Am înjghebat-o având în faţă Dunărea, şi în spate mişcarea haotică a unei capitale, care voia să mă stranguleze. Sub stăpânirea acestui sentiment de protestare, în faţa apei care se ducea la vale, au răsărit strofele mele. Mai târziu, peste câţiva ani, după ce am trecut în regat, am ajuns pe la Călimăneşti, într-o zi de iarnă, unde mă dusesem să stau o lună, pentru că pregăteam atunci cartea Ne cheamă pământul; atunci am văzut Oltul de aproape, pentru întâia oară, şi am stat lângă el o lună de zile. Îmi aduc aminte de căsuţa de la Căciulata, unde stăteam adesea pe malul Oltului. Era iarnă, Oltul îngheţat; trosnea gheaţa când se umflau apele, ca nişte încheieturi care nu s-au întins de mult; ma uitam spre drumul de la Cozia şi, de departe, pe fondul alb de zăpadă, se desemna silueta unui popă sau călugăr, care venea domol călare, ţăcănind în buiestrul calului. În iarna aceea am simţit că e un trecut românesc, care mai vorbeşte prin poveştile lui, şi că sunt realmente în faţa tainei de familie, a misterului de leagăn al acestui popor. Atunci am verificat această poezie, silabă cu silabă, atunci vă pot spune că mi s-a părut că am înţeles-o mai bine şi că simţeam că vine de foarte departe“.