Omar Yussef strãbãtea gangul, roiuri de muºte au pãrãsit toaletele înfundate pentru a-l putea cerceta mai atent. Nu dupã multã vreme, însã, mizeria din latrine le-a ademenit înapoi ºi doar o micã escortã zumzãitoare l-a condus pe drumul înãbuºitor spre Gaza. Gangul era larg ºi pustiu, bântuit de prezenþa miilor de oameni care îl traverseazã în silã de douã ori pe zi. Pereþii, de un gri îmbâcsit, fuseserã odinioarã vãruiþi, dar acum erau pãtaþi pânã la nivelul umãrului de atingerea soioasã a muncitorilor care se îngrãmãdesc pe-acolo dis-de-dimineaþã, ca sã ajungã pe ºantierele de construcþii din Israel. Soarele dimineþii, bolnãvicios, de culoarea urinei, se strecura pe sub acoperiºul înalt de tablã. Aerul era pâclos ºi fetid, dând locului un aspect respingãtor. 9 Omar Yussef se strãduia sã înainteze, târºâindu-ºi mocasinii liliachii pe betonul accidentat ºi sprijinindu-ºi geanta de voiaj pe genunchi la fiecare pas. ªi-a dus dosul palmei la nas, încercând sã acopere duhoarea cu mirosul suav de colonie franþuzeascã. Magnus Wallender pãºea pe lângã el. La cei patruzeci de ani ai sãi, suedezul era cu ºaisprezece ani mai tânãr decât Omar Yussef ºi cu ºapte-opt centimetri mai înalt, având aproape un metru optzeci. Avea pãrul ondulat, blond-cenuºiu, ºi o barbã spãlãcitã, tunsã foarte scurt. Purta pantaloni largi, kaki, o cãmaºã albastrã, bine cãlcatã, ºi ochelari eleganþi, dreptunghiulari, cu ramã de baga.

— O, doamne! a exclamat el, ridicând o sprânceanã palidã la vederea bãltoacei pestilenþiale din faþa toaletelor. — Mirosul Fâºiei Gaza, a spus Omar Yussef. Wallender a zâmbit ºi s-a întors cãtre el. — Nu vrei sã te ajut sã duci geanta? Suedezul încerca sã se arate binevoitor, dar lui Omar Yussef îi era ciudã cã se vedea cu atâta uºurinþã cât de greu îi era sã îºi care bagajul pe cãldura aceea insuportabilã. Dacã ar fi fost un altul, l-ar fi pus la punct, dar Wallender îi era ºef. Mâna pe care nu o poþi muºca trebuie sãrutatã, ºi-a zis el în gând. — Mulþumesc, Magnus, dar mã descurc, i-a rãspuns. Un ofiþer palestinian stãtea în spatele unui birou vechi, la umbra zidului murdar al gangului, în spatele unei bariere rotitoare care scârþâia ºi a unui balot înalt de sârmã ghimpatã. Când l-a vãzut pe Omar Yussef apropiindu-se însoþit de un strãin, s-a îndreptat în scaun, pregãtit sã prelucreze oaspeþi atât de importanþi. A întins mâna pentru a apuca portofelul din plastic verde care conþinea actul de identitate al lui Omar Yussef ºi paºaportul grena al 10 lui Wallender. Ofiþerul a examinat pagina cu fotografia din paºaport.

— Domnul Magnus? a întrebat el. Wallender a încuviinþat din cap, zâmbind. — Bine aþi venit, a murmurat ofiþerul în englezã. Ce vã aduce în Gaza?

— Lucrez pentru oficiul din Ierusalim al Agenþiei de Ajutor ºi Muncã a Naþiunilor Unite, a spus Wallender. Inspectãm ºcolile ONU aflate în taberele de refugiaþi din Gaza, a continuat, fãcând un gest cãtre Omar Yussef. Colegul meu este director la una dintre ºcolile noastre din Betleem. Ofiþerul a dat din cap aprobator, cu toate cã Omar Yussef era convins cã engleza acestuia nu se ridica la nivelul explicaþiei date de Wallender. Omar Yussef a observat cã ofiþerul notase greºit numele suedezului în carnetul mare cu colþurile îndoite, aflat pe masã. — De când nu aþi mai fost în Gaza, ustaz? l-a întrebat ofiþerul pe Omar Yussef. — De douãzeci de ani, fiule. Nu este uºor sã obþii permisul. — O sã observaþi niºte schimbãri în Gaza. — ªi Gaza o sã observe niºte schimbãri la mine, a spus el ºi a râs scurt, deºi, judecând dupã sunetul scos, pãrea cã se pregãteºte mai degrabã sã expectoreze. Ultima datã când am fost în Gaza aveam un pãr frumos, creþ, ºi puteam sã îmi duc bagajul fãrã sã transpir. Ofiþerul a rânjit. ªi-a trecut privirile de la actul de identitate la chipul lui Omar Yussef, iar zâmbetul i-a ºovãit, trãdându-i tulburarea politicoasã. Oare este surprins sã descopere cã sunt mai tânãr decât par? s-a întrebat Omar Yussef. Cu o înãlþime sub medie, Omar Yussef pãrea chiar mai scund, deoarece umerii îi erau cãzuþi, ca ai unui bãtrân. Avea pãrul alb, pete de ficat pe scalpul golaº, iar mustaþa sa ferchezuitã era cenuºie.