Citeste Creierul vindecător. Miracolul neuroplasticitatii gratis pdf

Cartea de faţă prezintă o descoperire fundamentală: capacitatea unică a creierului uman de a se vindeca. Odată înţeleasă această capacitate, multe afecţiuni neurologice considerate incurabile sau ireversibile se pot ameliora, adesea radical, iar în unele cazuri, după cum vom vedea, chiar vindeca. Voi arăta cum acest proces de vindecare se naşte din proprietăţile foarte specializate ale creierului - considerate anterior atât de sofisticate, încât această extremă sofisticare nu putea să nu aibă un preţ: creierul, spre deosebire de alte organe, nu se poate autorepara şi nu-şi poate reface funcţiile pierdute. 

Cartea de faţă va arăta însă contrariul: tocmai complexitatea creierului furnizează o modalitate de autoreparare şi de îmbunătăţire generală a funcţionării lui. Lucrarea de faţă începe acolo unde s-a încheiat prima mea carte, Creierul se transformă*. Acest volum descrie cea mai importantă descoperire din domeniul înţelegerii raportului dintre creier şi minte de la începuturile ştiinţei moderne: creierul este neuroplastic. Neuroplasticitatea este acea proprietate a creierului care îi permite să-şi schimbe structura şi funcţionalitatea ca reacţie la o activitate fizică şi o experienţă mentală. Cartea anterioară i-a prezentat pe mulţi dintre primii oameni de ştiinţă, doctori, dar şi pacienţi, care au folosit această descoperire pentru a realiza transformări cerebrale uimitoare. Înaintea lor, transformările de această natură fuseseră aproape de neconceput. 

Timp de patru sute de ani, creierul a fost văzut ca un organ imuabil; oamenii de ştiinţă îl considerau o maşină fantastică formată din piese disparate, fiecare cu o singură funcţie mentală bine determinată şi localizată într-o zonă specifică din creier. Dacă o zonă era lezată - în urma unui atac vascular cerebral, a unei răni sau boli -, nu mai putea fi reparată, fiindcă maşinile nu se pot repara singure şi nici nu-şi pot „creşte" piese de schimb noi. Cercetătorii credeau şi că circuitele neuronale sunt definitive sau „cablate", cu alte cuvinte, dacă te-ai născut cu un deficit mental sau cu tulburări de învăţare, suferi de aceste probleme până la moarte. Pe măsură ce metafora maşinii a evoluat, creierul a devenit un fel de computer cu structură „hardware", condamnată să îmbătrânească şi să se degradeze în timp. O maşină se uzează: o foloseşti, apoi o arunci. Astfel, orice încercare a persoanelor vârstnice de a-şi împiedica declinul creierului prin activităţi mentale şi exerciţii fizice era considerată o pierdere de timp.