Descarca Spune pot și vei putea de Norman Vincent Peale in format pdf.

Scopul ei este să vă convingă pe dumneavoastră, cititorul, că puteţi orice dacă aveţi încredere în forţele proprii. Această carte a apărut dintr-o credinţă entuziastă în oameni si din dorinţa de a-i încuraja să-şi ia viata în propriile mâini, ca o consecinţă a înţelegerii depline a uimitoarelor posibilităţi ale minţii. Chiar dacă nu beneficiaţi de cele mai bune şi incitante valori, această carte are menirea de a vă oferi sugestii practice pentru a vă atinge obiectivele.

Dacă sunteţi năpădit de dificultăţi şi probleme si simţiţi că vi se zdruncină încrederea, sperăm că acest volum vă poate face să înţelegeţi că sunteţi într-adevăr în stare să înfruntaţi tot ce s-ar putea ivi si să o scoateţi la capăt cu bine. Veţi afla sugestii practice, care vă pot ajuta aşa cum i-au ajutat pe alţii. Dacă după ce aţi citit cartea, veţi avea mai multă încredere în puterile propriei dumneavoastră minţi, un mod mai practic de gândire si veţi fi convinşi că puteţi face faţă cu succes oricărei probleme, voi simţi că scopul sincer pe care l-am vizat cu scrierea acestei cărţi a fost atins. Încă un singur cuvânt Aţi stat vreodată să vă gândiţi ce poate face o carte? O carte scrisă dintr-o perspectivă pozitivă şi inspirată? Mi-aş dori să fie posibil să reproduc aici multe dintre scrisorile primite, care vorbesc despre rezultatele miraculoase ale unor astfel de cărţi în experienţa oamenilor. Permiteţi-mi să vă prezint numai una, o scrisoare care a sosit tocmai când terminam manuscrisul acesta. Spune ce a făcut o carte pentru o tânără, Loan Eng Tjioe, licenţiată în psihologie. Iată ce scrie ea: Dragă domnule doctor Peale, Cartea dumneavoastră m-a călăuzit în perioadele grele ale vieţii mele dinaintea venirii mele în Statele Unite. Eram încă în ţara mea natală, Indonezia, când mî-a căzut în mână cartea dumneavoastră, Stay Alive AII Your Life (Fii viu toată viaţa). La acea vreme, eram o studentă de colegiu nefericită, frustrată, îmi doream foarte tare să plec în străinătate, să primesc o educaţie mai bună şi să văd cum arată lumea dinafară ţării mele. Mulţi dintre prietenii mei plecaseră la studii în Europa şi eu îi însoţeam, unul după altul, la aeroport, unde ne luam rămas-bun. Mă întorceam acasă cu lacrimi în ochi, întrebându-mă când îmi va veni şi mie rândul să plec.

Însă tatăl meu avea o afacere modestă şi cinci copii de întreţinut, îi era imposibil să-mi finanţeze studiile în Europa. Ştiam că trebuia să se întâmple o minune, dacă era să plec vreodată în străinătate. Apoi am găsit cartea dumneavoastră şi am aflat că puteam obţine ceea ce voiam numai crezând. Cartea mai spunea că trebuia să mă port ca şi cum aş fi fost sigură că aveam să obţin ceea ce îmi doream. Ei bine, m-am gândit că nu aveam nimic de pierdut dacă încercam. Mi-am spus că voi obţine o bursă în Germania, ţara în care doream să studiez, fiindcă psihologia, materia în care mă specializam, acolo îşi avea originile. Am început să învăţ intensiv limba germană. Am scris câtorva universităţi germane, întrebând dacă pot obţine o bursă. Toate mi-au răspuns negativ. Nici una nu-mi putea oferi o bursă în afară de cazul în care aş fi studiat deja în Germania şi mi-aş fi dovedit acolo aptitudinile. Eu însă am continuat să cred. Părinţii considerau că mi-am pierdut minţile, văzându-mă că duc o asemenea luptă lipsită de orice nădejde, în opinia lor. I-am lăsat să vorbească şi, într-o bună zi, am primit o scrisoare de la Universitatea din Bonn, prin care eram anunţată că mi s-a luat în considerare cererea. Eram agitată şi nervoasă. Trebuia acum să mai fac un pas înainte în gândirea mea pozitivă. Trebuia să cred că aveam să mă duc să studiez la Universitatea din Bonn, în Germania. Am găsit o fotografie a acestei universităţi şi am lipit-o pe peretele dormitorului. Mă tot uitam la ea şi îmi spuneam: „Acolo o să înveţi!" Intensificasem şi mai mult studiul limbii germane. Apoi, după o agonie de aproape un an, am primit scrisoarea care mă anunţa că am câştigat într-adevăr o bursă. Peste trei luni plecam în Germania. Aceasta s-a întâmplat acum vreo opt ani.

A fost prima, dar nu şi ultima oară în viaţa mea când am văzut că Dumnezeu este gata să-ţi dea tot ce ceri, cu condiţia să crezi. M-am gândit mereu că mi-ar face plăcere să vă cunosc personal într-o bună zi. Acum, această dorinţă mia fost îndeplinită, deoarece eu şi soţul meu locuim în prezent în New York. Duminica viitoare ne veţi boteza primul nostru fiu. Cine ar fi crezut asta cu multă vreme în urmă, când eram încă în Indonezia şi mă agăţăm de cartea dumneavoastră ca de singura mea sursă de speranţă? Vă mulţumesc mult, mult de tot! Dumnezeu să vă binecuvânteze! Poate că această carte va face ceva asemănător si pentru dumneavoastră. Principiile pe care le propovăduieste sunt pline de putere; de ce nu v-aţi adapă din puterea aceasta? Cartea vă spune cum. Şi ţineţi minte, ţineţi mereu minte: Spune „pot" si vei putea!