Titlu Povestea lui Jun Do

Autor Adam Johnson
Categorie Ficțiune
Subcategorie Literatura contemporană

adam-johnson-povestea-lui-jun-do-pdf

Cetăţeni, strângeţi-vă laolaltă în jurul difuzoarelor, căci vă dăm veşti importante! Oriunde se află difuzorul vostru – în bucătărie, în birou, în hala fabricii –, daţi sonorul mai tare! La ştirile locale: Iubitul Conducător Kim Jong-il a fost văzut dând îndrumări la faţa locului inginerilor care adâncesc canalul de pe râul Taedong. Pe când Iubitul Conducător vorbea cu operatorii maşinilor de dragare, mai mulţi porumbei au fost zăriţi zburând în stol deasupra sa, planând astfel încât să-i ofere Veneratului General un pic din umbra atât de necesară într-o zi de caniculă. Trebuie relatat, de asemenea, că există o solicitare din partea Ministerului Siguranţei Publice de la Phenian, care cere ca, deşi sezonul capturării porumbeilor este în plină desfăşurare, capcanele cu piedică şi cele cu resort să nu fie ţinute la îndemâna celor mai tineri dintre tovarăşii noştri. Şi nu uitaţi, cetăţeni: interdicţia cu privire la visatul cu ochii deschişi este încă în vigoare. Mai târziu în transmisiunile noastre, vom dezvălui reţeta câştigătoare din concursul de gătit de luna aceasta. Au intrat în concurs sute de reţete, dar numai una poate fi declarată cea mai bună de preparat supa din coajă de dovleac! Dar mai întâi, ştiri importante din Marea de Est, unde agresorii americani cochetează cu acte de război în toată regula după ce au oprit şi jefuit un vas de pescuit nord-coreean. Încă o dată, yankeii au violat apele teritoriale coreene pentru a fura conţinutul valoros al unei nave aparţinând unui stat suveran, acuzându-ne în acelaşi timp de tot felul de lucruri, de la banditism şi răpire la cruzime faţă de rechini. Întâi de toate, americanii şi marionetele lor sunt piraţii mării. În al doilea rând, oare nu de curând o americancă a vâslit în jurul lumii pentru a fugi în măreaţa noastră patrie, un paradis al muncitorilor în care cetăţenii nu duc lipsă de nimic? Şi numai acest lucru, şi ar trebui să constituie o dovadă suficientă că aceste acuzaţii neîncetate de răpire sunt ridicole. Dar cruzime faţă de rechini? Ar trebui să ne ocupăm de această acuzaţie. Cunoscut drept prietenul pescarului, rechinul are o străveche tovărăşie cu poporul coreean. Nu rechinii au fost cei care, în anul 1592, şiau oferit peştele din gură pentru a-i ajuta pe marinarii amiralului Yi să reziste în timpul asedierii portului Okpo? Nu şi-au dezvoltat rechinii puteri de prevenire a cancerului pentru a-şi ajuta prietenii oameni să trăiască mai mult şi mai sănătos? Oare nu chiar Comandantul Ga, câştigătorul Centurii de Aur, mănâncă un castron de supă din aripioare de rechin înainte de fiecare meci triumfător de taekwondo? Şi, cetăţeni, n-aţi văzut cu ochii voştri un film intitulat O adevărată fiică a patriei, chiar aici, în Cinematograful Moranbong din Phenian? Atunci, cu certitudine vă amintiţi secvenţa în care Sun Moon1 , actriţa noastră naţională, s-a răsturnat cu barca în Golful Inchon în timp ce încerca să împiedice un atac-surpriză american. A fost un moment de groază pentru noi toţi când rechinii au început să o înconjoare, neputincioasă în mijlocul valurilor. Însă rechinii nu au recunoscut, oare, modestia coreeană a lui Sun Moon? Nu au simţit mirosul patriotismului din sângele ei fierbinte şi nu au ridicat-o pe înotătoarele lor pentru a o duce în siguranţă la mal, unde a putut să se alăture iureşului luptei pentru a-i respinge pe invadatorii imperialişti?

Descarca Povestea lui Jun Do de Adam Johnson PDF, gratis.