GENERALUL CONSTANTIN SĂNĂTESCU ŞI JURNALUL SĂU Il semble que ceux desquels la vie est digne de mémoire et d’estime vivent encore apres le trépas, puisqu’on a tant de plaisir de les representer aux ésprits de ceux qui demeurent. Saint François de Sales, Correspondence Constantin Sănătescu se trage dintr-o veche familie boierească din Gorj, a cărei „diplomă de înnobilare” data din 1717 (cf. documentelor menţionate de G. Giurescu în Material pentru istoria Olteniei supt austriaci, vol. II, editat de Institutul de Istorie Naţională, Bucureşti, 1944, pp. 431, 465 – 466). 

Tatăl său, Gheorghe Sănătescu, militar de carieră, a luptat ca voluntar în războiul din 1877 şi ca general de divizie în războiul din 1916 – 1918, la care vor lua parte, de altfel, toţi cei patru fii ai săi. Constantin, fiul cel mare al generalului Gheorghe Sănătescu, se naşte în 1885 la Craiova. Face liceul la Craiova, Turnu-Severin şi Iaşi, apoi Şcoala Militară la Bucureşti, absolvind-o în 1907 cu gradul de sublocotenent; este repartizat la Regimentul 5 Roşiori din Turnu Severin. În 1910 devine instructor, cu gradul de locotenent, la Şcoala de Cavalerie din Târgovişte. Se căsătoreşte în 1911 cu Gabriela Stematiu; fiica lor, Simona, se va naşte în 1913. Excelent călăreţ, participă la numeroase concursuri hipice militare sau, ca jocheu, în curse civile (la 22 mai 1911 câştiga, de pildă, „Premiul Armatei”). 

În 1913 ia parte la campania din Bulgaria. Avansat căpitan, este mutat în 1915 la un regiment din Tulcea. În timpul primului război mondial luptă – în linia întâi – în Dobrogea, Oltenia, Muntenia, Moldova; în ianuarie 1918 trece Nistrul, în fruntea escadronului pe care-l comanda, la Tighina. După război, maiorul Sănătescu se stabileşte în Bucureşti, unde urmează cursurile Şcolii Superioare de Război. Rămâne, după absolvire, la Marele Stat Major – secţia Operaţii; devenise între timp colonel. În 1928 este numit ataşat militar la legaţia română din Londra. Rechemat în 1930 în ţară de Regele Carol al II-lea, primeşte comanda Regimentului de Escortă Regală, în 1935, înaintat general de brigadă, este numit comandant al Brigăzii 3 Cavalerie din Cernăuţi. În 1937 va deveni subşef al Marelui Stat Major.