In ultimele decenii ale secolului nostru bolile depresive au devenit lntr-un fel boli populare. Nu exista 0 alta tulburare psihica atat de raspandita, care sa afecteze toate mediile sociaIe ~i grupele de varsta, ill egala masura barbatii ~ifemeile, fiind de asemenea in continua cre~tere, astfelillcat este conceputa ca "boala a epocii". Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca pana la cinci procente din populatia lumii sufera de depresie, din care ar corespunde zece pana la cincisprezece procente din cetaNnii Germaniei, adidi ~ase pana la noua milioane de oameni doar pe teritoriul fostei RFG (Dilling, Weyerer, Castell, 1984). Un cunoscut studiu suedez care a fost efectuat timp de peste treizeci de ani prin sondaje regulate reprezentative, a ajuns la conc1uzia ca ill intervalu1 de timp respectiv frecventa imbomavirilor s-a dublat (citat de Kielholz, 1984).Kielholz este de parere ca depresiile psihogene sunt cele care fIde fapt au crescut illgrijorator" (Kielholz, 1984). In mod surprinzator femeile se imbolnavesc mai frecvent decat barbatii (cu aproximatie: din trei depresivi doi sunt femei) ~imai ales illainte de treizeci ~i cinci de ani. In schimb perioada dificila pentru barbati se situeaza la grupa de varsta de la cincizeci ~i cinci pana la ~aptezeci de ani.

Proiecte de cercetare extinse m multe, dintre tarile globului incearcii sa mvinga aceasta boala, care pune inca multe semne de mtrebare ~i ale carei origini nu au fost pana acum clarificate. In mod corespunzator, mijloacele de cercetare ~i disciplinele care abordeaza acest fenomen sunt multiple. Exista abordarile neurofiziologice ~i biochimice, caile de acces biogenetice, socioculturale, epidemiologice; punctele de vedere c:ognitiv, psihologic academic ~ipsihanalitic, contributia teoriei emotiilor m contextul unei teorii psihologice generale a afectivitatii ~i cunoa~terii in cadrul cercetarilor "LifeEvent". Studii sociologice care abordeaza schimbarile esentiaIe din domeniul culturii ~i civilizatiei, destinul tarilor subdezvoltate ~ibrusca lor confruntare cu fluxul informational al nivelului cultural mondial prin televiziune (muzica pop, febra consumului, cultura "fast-food"), considera raspunzatoare pentru frecventa crescanda a tulburarilor depresive prabu~irea valorilor malte, a traditiilor, a familiei, pierderea legaturilor religioase, diminuarea relatiilor interumane satisfacatoare, cre~terea frecventei divorturilor, dezradacinarea unor largi grupari populationale, lipsa de perspectiva a tineretului m fata pericolului crizei ecologice ~i a suprapopularii, cre~terea ~omajului. Nu este m intentia lucrarii de fata sa se refere la toate eforturile de cercetare ale disciplinelor din domeniu sau, prin rezultatele lor, sa prezinte un fel de rezumat al modalitatilor de mcercare de "rezolvare a enigmelor". De~i simptomatologia bolii depresive ii este probabil cunoscuta cititorului, orice carte care se refera la acest subiect este necesar sa enumere mca 0 data principalele simptome