Ideea că Europa piere, se sinucide sau se află într-un declin inevitabil nu este deloc nouă. Douglas Murray se înscrie recent în această serie care, cu siguranță, nu se va opri aici. Argumentele sunt simple și repetate la infinit, după tehnica arhicunoscută de a spune un neadevăr de mii de ori, până când devine credibil. Conservator, admirator al liderilor de extremă dreapta și al mișcărilor născute de aceștia, Douglas Murray anunță axioma din primul rând al cărții sale: liderii europeni au hotărât să se sinucidă și să ducă împreună cu ei în neant întreaga civilizație occidentală. În urma acestei decizii, în decursul vieții actualei generații, Europa nu va mai exista și popoarele europene își vor pierde singurul loc care a fost „acasă”. Formulând acest enunț, Murray îl ia ca susținător al ideii și exponent al celor care au vestit prăbușirea Europei înaintea lui pe Stefan Zwieg, din a cărui carte, Lumea de ieri, extrage următorul citat: „Simţeam că Europa, în starea ei de absolută deraiere, îşi hotărâse propria condamnare la moarte – casa noastră sacră Europa, deopotrivă leagănul şi Partenonul civilizaţiei occidentale”.

 Dar a-l lua drept argument pe Stefan Zweig în acest demers este o totală răsturnare de termeni. Scriitorul austriac de origine evreiască s-a considerat un cetățean al lumii, și nici pe departe un naționalist. Cartea, scrisă în anii 1930 ai secolului trecut, vorbește despre dispariția Imperiului Habsburgic la sfârșitul Primului Război Mondial, însă autorul, în momentul scrierii cărții, se afla deja în exil, fiind nevoit să se refugieze în Marea Britanie în urma ascensiunii naziștilor la putere. Citatul reflectă și situația din Europa la momentul scrierii cărții. Cu adevărat, Europa era pe cale să se sinucidă. Dar din cauze cu totul altele decât cele pe care le invocă Douglas Murray în Strania sinucidere a Europei. În fața ascensiunii fascismului și a nazismului, democrațiile occidentale au ales atunci politica de appeasement, de împăciuitorism. Au crezut că soluția pentru a combate totalitarismul bolșevic, învingător în Rusia, este să nu acționeze împotriva fascismului în Occident. Cedările în fața cărora doar Winston Churchill a stat împotrivă nu au făcut decât să inflameze visurile agresive ale lui Mussolini și Hitler și să ducă la război.

 Civilizația Occidentului a fost pe punctul de a pieri, nu în momentul în care primele bombe au căzut deasupra Varșoviei sau a Londrei, ci începând cu ziua de 10 mai 1933, zi în care, în Berlin, în Piața Operei, chiar în fața Universității Humboldt, sute de mii de cărți, între care cele ale lui Zweig, au fost aruncate în foc. Și atunci nimeni nu a făcut nimic. Astăzi, pe placa memorială amplasată în acest loc se pot citi cuvintele lui Heinrich Heine: „Acolo unde ard cărți, vor arde, până la urmă, oameni”. Esența cărții lui Murray este migrația. Reprezintă migrația o problemă și un motiv de îngrijorare? Evident. Toate cercetările europene relevă că este una dintre temele de interes pentru cetățenii europeni și nu numai, dacă ne gândim și la americani. Imaginile din 2015 când sute de mii de imigranți și refugiați au trecut peste frontiere și au ajuns în inima Europei au rămas adânc întipărite în memoria oamenilor.