Apariţia în programa şcolară a matematicii "moderne", în anii '60, a adus-o până În secolul XIX. Dar, în ciuda aparenţelor, matematica n-a stagnat. În prezent, se creează în fiecare săptămână mai multă matematică decât au reuşit babilonienii în două mii de ani. Dezvoltarea civilizaţiei umane şi dezvoltarea matematicii au mers mână în mână. Fără descoperirile greceşti, arabe şi indiene din trigonometrie, navigaţia în largul oceanului ar fi fost o întreprindere şi mai aventuroasă decât a fost atunci când marii navigatori au ajuns pe toate continentele. Drumurile comerciale dintre China şi Europa sau dintre Indonezia şi cele două Americi au fost călăuzite de un fir matematic invizibil. Societatea actuală nu ar putea funcţiona fără matematică. Practic, tot ce intră în peisajul nostru cotidian, de la televiziune la telefoane mobile, de la avioanele de mare capacitate cu reacţie la sistemele de navigaţie prin satelit de la bordul maşinilor, de la mersul trenurilor la scanerele medicale, se bazează pe idei şi metode matematice. Uneori matematica implicată e veche de mii de ani, alteori a fost descoperită cu o săptămână în urmă. Cei mai mulţi dintre noi nici nu-şi dau seama că ea e mereu prezentă, acţionând în culise pentru a face cu putinţă miracole le tehnologiei moderne. Lucrul acesta e regretabil, fiindcă ne face să credem că tehnologia funcţionează prin magie şi să ne aşteptăm la noi minuni În fiecare zi. Pe de altă parte, e absolut firesc: vrem să folosim aceste miracole cu cât mai multă uşurinţă şi cu cât mai puţină bătaie de cap. Dacă fiecare pasager ar trebui să treacă un examen de trigonometrie înainte de a se urca la bordul avionului, puţini dintre noi ar părăsi vreodată solul. Iar dacă astfel s-ar reduce, poate, emisiile de carbon, lumea noastră ar deveni totodată foarte mică şi provincială. A scrie o istorie a matematicii cu adevărat inteligibilă e practic imposibil. Subiectul este acum atât de vast, de complicat şi de tehnic, încât chiar şi pentru un specialist o asemenea carte ar fi de necitit - ca să nu mai vorbim că nimeni n-ar putea s-o scrie. Morris Kline a încercat s-o facă în monumentala sa lucrare Gândirea matematică din Antichitate până în epoca modernă. Ea are peste 1 200 de pagini, cu caractere mici, şi omite aproape tot ce s-a întâmplat în ultima sută de ani.