Agenlii eiitelor mondiale sunt de mult timp angajali intrun rizboi impotriva omenirii. Licomia este principala motiva{ie a acestui razboi, o li.comie care cuprinde intreaga planetd gi toli locuitorii ei; dar recent s-a ndscut o filosofie care si justifice aceasti li.comie. Este vorba despre principiul manipulirii maselor, care are ca si scop final, controlul fieclrui aspect al vielii - inclusiv alterarea percep!iei omului asupra realitalii inconjuratoare si asupra lui insuqi. Deqi clorin{a de a controla este cunoscuti inci din zorii istoriei umanitilii, se poate vorbi despre un focar important emergent in Germania celei de-a doua jumitlli a secolului XIX. Pe mlsuri ce aceasti tari se dezvolta tot mai mult din punct de vedere industrial gi militar, devenind cea mai mare putere a Europei, se desfhgura simultan gi o revolutie in gdndirea filosofici gi gtiinfificn germani, o revolulie care in mod paradoxal se va raspdndi Ia nivel global cauzdnd schimbdri tehnologice pozitive, dar gi coruperea a nenumS.rate generatii. Conform uneia dintre sursele noastre: ,,Trecerea brusci de la o reiativi. slabiciune politicl la statutul de putere mondiali gi de la insecuritate economici ia prosperitate s-a dovedit a fi o mare presiune asupra viefii publice precum si asupra caracterului populafiei Germaniei. 

Rispindirea filosofiei materialiste era generalizati in intreaga lume la data respectivi, iar dorinta de putere nu se limita doar la granila Germaniei, efectul ei coroziv fiind extrem de puternic mai ales intr-o !ard. care nu era obiqnuit[ cu puterea".' Un efect al acestei transformiri, a acestei ,,idolatrii a puterii", a fost o transformare negativa a psihologiei gi a gtiinlelor inrudite cu aceasta. Spre sfArgitul secolului al XIX-lea, paradigmele umaniste sunt inlocuite cu o filosofie gtiin{ifici care este folosita nu pentru o inlelegere profundd a omului, ci pentru a justifica un nou feudalism 9i a se constitui intr-un mijloc efectiv de control. lnclinarea psihologiei citre materialism a fost inlesniti in mare parte de opera psihologului german Wilhelm Maximilian Wundt. Wundt era profesor de filosofie la Universitatea din Leipzig. in 1875 a pus bazele primului laborator de psihologie, ac{iune care ptni la urmd avea si rlstoarne orientarea umanistd a psihologiei. E interesant ci existi dovezi care atestl faptul ci bunicul lui Wundt fhcea parte din societatea secreti a Iluminafilor, fiind astfel foarte plauzibil ca gi herr profesor sd faci parte din acest grup