În anul 2006, am pornit fără să-mi dau seama pe drumul care m-a dus spre scrierea acestei cărți când m-am transferat de la Facultatea de Antropologie a Universității Emory la Universitatea din Columbia Britanică (UCB), în Vancouver, unde am devenit profesor atât la Facultatea de Psihologie, cât și la cea de Științe Economice. A fost o etapă total neașteptată a carierei mele, pentru că ambele domenii îmi erau străine. La scurt timp după ce am sosit la UCB, două evenimente, aparent fără nici o legătură între ele, au constituit fundamentul scrierii acestei cărți. În primul rând, Anji Redish, șefa Catedrei de economie, mi-a propus să țin un curs intitulat „Bunăstarea și sărăcia națiunilor“, pentru a-mi îndeplini norma didactică. Observase în CV-ul meu că ținusem un seminar pe baza lucrării lui Jared Diamond Guns, Germs, and Steel [Arme, virusuri și oțel] în perioada studiilor postuniversitare de la Universitatea din California, Los Angeles. Această experiență didactică m-a determinat să explorez literatura din domeniul științelor economice care căuta răspunsuri la întrebarea de ce diverse țări se bucură de grade diferite de bunăstare și de ce Revoluția Industrială a avut loc în Europa, nu în altă parte. Tematic, această cercetare se încadra perfect în domeniul meu de competență, anume perspectiva antropologică în raport cu evoluția societăților umane, deși în general antropologii nu încearcă să explice fenomene care au survenit după formarea statelor antice. 

Spre deosebire de aceștia, economiștii, la momentul respectiv, își concentrau foarte rar atenția asupra unor evenimente petrecute cu mai bine de 500 de ani în urmă. De fiecare dată când țineam cursul, modificam bibliografia, ceea ce îmi dădea ocazia să explorez și să investighez domeniul. Mi se părea distractiv, dar, pe moment, nu mi-am dat seama cât de mult aveau să conteze aceste informații în contextul efortului meu de a înțelege transformările psihologiei umane. Al doilea eveniment marcant s-a petrecut când am avut ocazia de a cunoaște doi specialiști în psihologie socială din cadrul UCB, Ara Norenzayan și Steve Heine. Ara, un armean care emigrase din Libanul sfâșiat de război și se stabilise în Fresno, California, la vârsta de 18 ani, își consacrase prima parte a carierei științifice studiului diferențelor culturale care marchează percepția, modurile de gândire și raționamentul. Steve, ale cărui teme de cercetare erau adeseori – așa cred, cel puțin – inspirate din interacțiunea cu soția lui niponă, compara modurile în care canadienii și japonezii se percep pe ei înșiși în raport cu semenii, urmărind influența acestui proces asupra motivațiilor, deciziilor și felului în care își construiesc simțul sinelui. Noi trei observaserăm, independent, fiecare din interiorul domeniului său de cercetare, că popoarele occidentale par adeseori ieșite din comun în comparație cu alte națiuni. La un prânz cu mâncare chinezească, într-un restaurant de la demisol, unde se spune că faimoșii psihologi Daniel Kahneman și Amos Tversky și-au conceput planul de a studia procesul rațional al luării deciziilor, ne-am hotărât să analizăm toate studiile transculturale privind diferite aspecte ale psihologiei umane pe care le puteam strânge. După ce am parcurs toate rezultatele cercetărilor pe care le-am întreprins, am tras trei concluzii șocante.