Titlu Marco Polo. De la Veneția la Shangdu

Autor Laurence Bergreen
Categorie Non-Ficțiune
Subcategorie Biografii

descarca-laurence-bergreen-marco-polo-de-la-venetia-la-shangdu-pdf

Kubilai îl întreabă pe Marco: - Când te vei în turna în Apus, vei repeta alor tăi aceleaşi poveşti pe care mi le depeni mie? - Eu vorbesc, vorbesc, spune Marco, dar cine mă ascultă reţine numai cuvintele pe care le aşteaptă. Una e descrierea lumii la care îţi apleci urechea binevoitoare; alta e cea care se va răspândi printre hamalii şi gondolierii de la poarta casei mele în ziua când mă voi întoarce şi alta cea pe care aş putea-o dicta, la o vârstă înaintată, dacă aş fi făcut prizonier de piraţi genovezi şi prins în butuc în aceeaşi celulă cu un copist de romane de aventuri. Cine porunceşte povestirii nu e vocea, e urechea. - [ ... ] Şi ascult din glasul tău raţiunile invizibile care au făcut oraşele să trăiască şi care, poate, după moarte, le vor face să trăiască din nou.

În vara anului 1298, marina genoveză, una dintre cele mai puternice din Europa, şi-a adunat forţele pentru un atac asupra flotei Serenissimei Republici a Veneţiei. În ciuda armistiţiilor formale, cele două rivale se războiau de zeci de ani, disputându-şi cele mai profitabile rute comerciale către Răsărit. Vicleană şi îndrăzneaţă, Genova ieşea de obicei învingătoare în aceste întreceri sângeroase. În 1294, genovezii câştigaseră o luptă pe mare legându-şi toate vasele laolaltă şi formând un pătrat imens. Când veneţienii au pornit atacul, fortăreaţa plutitoare i-a strivit pe invadatori, punându-i pe fugă. În anul următor, genovezii se dovediseră din nou stăpânii mărilor, scufundând principala flotă comercială a Veneţiei, iar când au rămas fără ţinte în larg, i-au urmărit pe veneţieni pe uscat. În 1296, la Constantinopol, genovezii îşi masacraseră rivalii, devenind faimoşi pentru cruzimea şi lăcomia lor. Treptat, Veneţia reuşise să se regrupeze. Sub ocârmuirea unor căpitani îndrăzneţi, rapidele galere veneţiene îi urmăreau pe genovezi pretutindeni, pregătind scena pentru Bătălia de la Curzola, numită astfel după o insulă de lângă coasta stâncoasă a Dalmaţiei, revendicată de ambele oraşe-stat în nesfârşitele lor bătălii pentru supremaţia comercială pe mare.