PROLOG 

Om augmentat, biologie sintetică, proteze bionice, inteligenţă artificială ... Tehnologia progresează într-un ritm uimitor. Subiecte care, până acum zece ani, ţineau de domeniul science-fiction constituie, în prezent, obiectul unor cercetări active în laboratoare. Maşinile care se bazează pe inteligenţa artificială îşi dezvăluie extraordinara lor putere. După câteva partide pierdute -cea a lui Gari Kasparov, care a fost învins la şah de programul Deep Blue, conceput de IBM (1997), şi mai ales cea a lui Lee Sedol, învins la jocul de Go de programul AlphaGo, inventat de Google (2016) -, domeniile în care inteligenţa umană o depăşeşte pe cea a maşinilor s-au redus considerabil. Transformările economice care decurg din aceste realităţi sunt semnificative. Lista cu meseriile care vor avea de suferit în urma noului val de automatizare este foarte lungă. Spre deosebire de maşinile cu abur, care invadaseră industria în secolul al XIX-iea, şi de roboţii care au făcut acelaşi lucru în cea de-a doua jumătate a secolului XX, aceste noi maşini nu înlocuiesc doar forţa umană, ci ceea ce până acum se credea că ar fi propriu omului: cunoaşterea, inteligenţa, analiza, ba chiar şi raţionamentul. PROLOG 7 Această prodigioasă evoluţie a tehnologiei are loc datorită convergenţei a patru discipline care până acum evoluau separat: nanotehnologiile, care manipulează materia la nivel atomic; biotehnologiile, care modelează ceea ce este viu; informatica, mai ales în aspectele ei fundamentale; şi, în sfârşit, ştiinţele cognitive',..,care studiază funcţionarea creierului uman. 

Tocmai explozia acestor discipline NBIC (nanotehnologii, biotehnologii, informatică şi ştiinţe cognitive) face posibil proiectul inedit şi prometeic care constituie subiectul cărţii de faţă: modificarea omului, ameliorarea şi augmentarea lui. Şi, în cele din urmă, depăşirea lui. În opinia transumaniştilor, care au exercitat o puternică influenţă în Silicon Valley, aflată în plină revoluţie a tehnologiilor NBIC, această ameliorare a speciei umane cu ajutorul tehnicii ar fi unica şansă pentru Homo sapiens de a nu fi depăşit de maşinile pe care le-a inventat el însuşi. De fapt, aceste hibridări între oameni şi maşini au început deja: să ne gândim la inima artificială creată de compania franceză Carmat, implantată mai multor pacienţi care sufereau de insuficienţă cardiacă. Dar acesta nu este decât un preludiu a ceea ce va deveni posibil peste câteva zeci de ani: intervenţia asupra ADN-ului uman în scopul suprimării secvenţelor răspunzătoare de anumite boli ereditare, producerea de organe cu ajutorul imprimantelor 3D, stimularea magnetică a creierului, conectarea lui la dispozitive de inteligenţă artificială, amplificarea facultăţilor perceptive şi forţei fizice. Se întrevede, în concepţia unora, posibilitatea extinderii la nesfârşit a speranţei de viaţă, luându-se în calcul chiar eutanasia morţii.