EU SUNT VIU, IAR VOI SUNTEŢI MORŢI. Prieteni, este vremea să facem curăţenie; foarte curând punem în vânzare toţi Ubik pe care­i avem, silenţioşi şi electrici, la preţuri avantajoase. Da,  soldăm toate articolele noastre. Şi nu uitaţi: oricare Ubik din lotul nostru a fost  folosit numai conform instrucţiunilor. UNU. ÎN NOAPTEA DE 5 IUNIE 1992, la ora trei treizeci a.m., simbolul  corespunzând primului telepat al Sistemului Solar dispăru de pe harta  amplasată în birourile lui Runciter Associates din New York City. Acest lucru  făcu ca videofoanele să înceapă imediat să sune. Organizaţia Runciter pierduse  urma prea multor esperi de­ai lui Hollis, în ultimile două luni; această dispariţie era cea care umplea paharul. — Domnule Runciter? Îmi pare rău că vă deranjez… Tehnicianul din schimbul de noapte, de serviciu în camera hărţilor, tuşi  nervos, în vreme ce capul mare, neîngrijit, al lui Glen Runciter se apropie,  invadând ecranul videofonului. — Am primit aceste ştiri de la unul dintre inerţialii noştri. Numai puţin,  să verific. Cotrobăi printr­un vraf dezordonat de benzi, provenind de la  înregistratorul ce primea mesajele. — Raportul este de la domnişoara Dorn; aşa cum poate vă mai amintiţi,  l­a urmărit până la Green River, Utah, unde… Somnoros, Runciter mormăi răguşit: — De la cine? Doar nu crezi că pot ţine minte tot timpul ce telep sau ce  precog urmăreşte fiecare inerţial?! Îşi netezi, cu o mişcare a mâinii, claia de păr gri ciufulit şi sârmos. — Sări peste restul şi spune­mi care dintre tipii lui Hollis lipseşte acum. — S. Dole Melipone, zise tehnicianul. — Ce­e? A dispărut Melipone? Te ţii de bancuri. — Nici vorbă, îl asigură tehnicianul. Edie Dorn şi alţi doi inerţiali I­au  urmărit până la un motel numit „Lanţurile Experienţei Erotice Polimorfe” – o  structură subterană, de şaizeci de unităţi, care oferă tot ceea ce este necesar  unor oameni de afaceri şi prostituatelor lor, când nu vor să fie deranjaţi. Edie şi colegii ei n­au crezut că Melipone este în misiune, dar, tocmai pentru a fi siguri, l­am trimis pe unul dintre telepaţii noştri, domnul G. G. Ashwood, ca să­l  sondeze. Ashwood a descoperit că mintea lui Melipone era apărată de un câmp  de bruiaj, aşa încât n­a putut face nimic; ca urmare s­a întors în Topeka,  Kansas, unde investighează în prezent o nouă posibilitate. Runciter, mult mai treaz acum, îşi aprinsese o ţigară; cu bărbia în mână,  stătea posomorât, în vreme ce fumul plutea prin dreptul sca­nerului situat în  partea corespunzătoare lui a circuitului bi­canal. — Eşti sigur că telep­ul era Melipone? Se pare că nimeni nu ştie cum  arată; probabil că în fiecare lună foloseşte o matriţă facială diferită. Ce­i cu  câmpul lui?