Introducere 

Doamnelor și domnilor! Nu știu cât cunoaște fiecare dintre dumneavoastră, din lecturi sau din auzite, despre psihanaliză. Eu însă sunt obligat de formularea anunțului meu – Introducere elementară în psihanaliză –, să vă abordez ca și cum nu ați cunoaște nimic și ați avea nevoie de o primă instruire. Atât doar am dreptul să presupun că știți despre psihanaliză, că este o metodă de tratare a bolnavilor de nervi, iar în această privință vă pot oferi de îndată un exemplu despre felul cum în acest domeniu unele lucruri se petrec altfel, ba chiar invers decât în restul medicinei. Dacă vom supune acolo un bolnav unei tehnici medicale noi pentru el, de regulă îi vom prezenta obiecțiile celorlalți pacienți într-un mod diminuat și îl vom asigura de succesul tratamentului. După părerea mea, avem această îndreptățire, deoarece prin acest comportament facem să sporească probabilitatea succesului. Dar dacă îi aplicăm unui nevrotic tratamentul psihanalitic, procedăm în alt fel. Îi vom prezenta dificultățile acestei metode, durata ei, eforturile și sacrificiile pe care le implică, iar în ceea ce privește succesul, spunem că nu putem să-l promitem cu siguranță, acesta depinzând de comportamentul său, de înțelegerea, bunăvoința, răbdarea sa. Avem desigur motivații valabile pentru un comportament aparent atât de contradictoriu, pe care poate mai târziu veți ajunge să le înțelegeți. Vă rog să nu fiți supărați dacă vă tratez pentru moment asemănător cu acești bolnavi nevrotici. De fapt, nu vă sfătuiesc să mă ascultați o a doua oară. În acest sens, vă voi prezenta care anume neajunsuri însoțesc în mod necesar predarea psihanalizei și ce obstacole stau în calea formării unei opinii proprii. Am să vă arăt în ce fel întreaga direcție a instrucției dumneavoastră și toate obișnuințele dumneavoastră de gândire ar trebui să vă transforme obligatoriu în adversari ai psihanalizei și câte ar trebui să depășiți în dumneavoastră pentru a pune sub control această adversitate instinctivă. În ce măsură veți dobândi o înțelegere față de psihanaliză din spusele mele nu vă pot desigur spune de pe acum, dar măcar un lucru vi-l pot promite, că prin ascultarea acestora nu veți învăța să întreprindeți o cercetare psihanalitică sau să duceți la bun sfârșit un asemenea tratament. Dar de se va găsi printre dumneavoastră cineva care nu se va simți mulțumit cu o cunoaștere trecătoare a psihanalizei, ci ar dori să intre într-o relație de durată cu ea, pe acela nu numai că-l voi deconsilia, ci îl voi avertiza direct să nu facă una ca asta. Așa cum se prezintă situația în momentul de față, prin alegerea unei asemenea cariere și-ar distruge posibilitatea oricărui succes universitar, iar dacă va intra în viață ca medic practicant, se va găsi într-o companie care nu va pricepe eforturile sale, îl va privi cu neîncredere și dușmănie și va dezlănțui asupra sa toate spiritele rele care stau la pândă în ea. Poate veți reuși să aproximați chiar din fenomenele care acompaniază războiul dezlănțuit acum în Europa câte asemenea legiuni există. Cu toate acestea, există suficiente persoane pentru care ceva ce ar putea constitui un nou segment de cunoaștere își menține forța de atracție, în pofida unor asemenea neplăceri. Dacă unii dintre dumneavoastră aparțin acestei specii și, ignorând sfaturile mele, vor apărea aici și data viitoare, atunci veți fi bine-veniți din punctul meu de vedere. Dar sunteți cu toții îndreptățiți să aflați care sunt greutățile psihanalizei la care făceam referire.