Marea Britanie împreună cu tot ce este britanic mi-au cîştigat afecţiunea într-un mod cît se poate de cinstit. Acum o am în sînge. Străbunii mei – cei ce au purtat numele de Gifford, Maxwell şi Eaton – şi-au adus, fiecare în felul său, micul lor prinos, bătrînei patrii. Şi-au vărsat sîngele şi, în unele cazuri, şi-au lăsat zălog vieţile, semănate între Murmansk şi El Alamein. Deşi nu intenţionez să preamăresc războiul, am o consideraţie deosebită pentru înaintaşii mei Gifford, Maxwell şi Eaton, care şi-au făcut datoria. Cînd s-a întîmplat să mă aflu la Londra de Ziua Eroilor – şi mi s-a întîmplat adesea – m-am simţit tulburat profund atunci cînd veteranii, unii băţoşi şi cu un aer tineresc, alţii în baston sau în cărucioare cu rotile, au făcut trecerea în revistă şi au dat, scurt, onorul. Am aflat cine erau: Şobolanii din Tobruk. Oamenii care au avut de îndurat, şi au reuşit să supravieţuiască unor lucruri pe care eu nu le voi şti niciodată. Mulţumesc lui Dumnezeu! Şi totuşi, ceva în mine nutreşte un sentiment de invidie faţă de aceşti oameni. Geoffrey Keyes, vice consul, a fost un erou care n-a supravieţuit decît în inimile concetăţenilor săi, fiind respectat chiar şi de inamicii germani. Geoffrey Keyes a condus actuala misiune – care la costat viaţa – şi care mi-a inspirat evenimentul central al acestui roman. În cartea mea, misiunea condusă de Max Hood se asemăna cu atacul desfăşurat de comandoul lui Keyes, în privinţa multor detalii fizice, ca şi a scopului ei iniţial. Nici unul dintre eroii mei nare vreo replică în viaţa reală: în particular, nici unul nu seamănă în vreun fel cu eroul Geoffrey Keyes sau cu vreunul dintre cei care lau însoţit. Eu sînt autor de ficţiune. Domeniul meu îl constituie lucrurile care s-ar fi putut întîmpla, deci fără consecinţe reale, şi care asigură succesul comercial al romancierului. Dar chiar dacă eram biograf, tot nu mi-aş fi îndreptat atenţia asupra vieţii lui Geoffrey Keyes ca subiect, pentru simplu motiv că sora lui, Elisabeth Keyes, a făcut de minune această treabă, cu „GEOFFREY KEYES“, carte publicată în Anglia de George Newnes Limited, în 1956. Este o lucrare care onorează nu numai subiectul, dar şi pe autor, ca şi pe tatăl fraţilor Keyes, amiralul flotei britanice, Sir Roger Keyes. Cred că familia Keyes este un exemplu tipic al acelor familii care punctează istoria insulei lor, cu o regularitate…..