„Adevărurile conţinute în doctrinele religioase sunt în definitiv atât de distorsionate şi de sistematic deghizate”, scrie Sigmund Freud, „încât majoritatea oamenilor nu le poate percepe ca fiind adevăruri. Cazul este similar cu ceea ce se întâmplă atunci când îi spunem unui copil că nou-născuţii sunt aduşi de barză. Şi aici ascundem adevărul în haine simbolice, deoarece cunoaştem semnificaţia acelei păsări. Cu toate acestea, copilul nu o ştie. El doar aude partea deformată din ceea ce spunem şi apoi simte că a fost înşelat. Noi ştim cât de des neîncrederea sa faţă de adulţi precum şi refractaritatea sa încep efectiv de la această impresie. Am devenit convinşi că este mai bine să evităm asemenea deghizări simbolice ale adevărului în ceea ce le spunem copiilor şi să nu îi văduvim de cunoaşterea naturii adevărate a lucrurilor corespunzătoare cu nivelul lor intelectual”1. Scopul acestei cărţi este acela de a dezvălui unele dintre adevărurile care ne sunt ascunse sub imaginile religiei şi ale mitologiei prin adunarea mai multor exemple simple şi prin permiterea înţelepciunii antice să se divulge de una singură. Vechii învăţători ştiau ceea ce spuneau. Odată ce am învăţat să citim din nou limbajul lor simbolic, nu ne trebuie mai mult decât talentul unui antologist de a permite învăţămintelor acestora să fie auzite. în primul rând, trebuie să învăţăm gramatica simbolurilor, iar eu nu cunosc vreo cale mai bună de a descifra acest mister decât psihanaliza.

Fără a considera că aceasta are ultimul cuvânt de spus asupra subiectului de faţă, o putem totuşi folosi ca abordare. Al doilea pas va fi aşadar acela de a aduce la un loc o mulţime de mituri şi de poveşti folclorice din toate colţurile lumii şi de a permite simbolurilor să vorbească singure. Paralelele vor deveni evidente imediat, iar acestea vor dezvolta o formulare vastă şi constantă a adevărurilor fundamentale după care omul a trăit de-a lungul mileniilor şederii sale pe această planetă. Se va obiecta poate că, aducând în prim plan corespondenţele, am omis diferenţele dintre diferitele tradiţii orientale şi occidentale, moderne, antice şi primitive. Aceeaşi obiecţie ar putea fi adusă şi împotriva oricărui manual sau oricărei diagrame de anatomie, unde variaţiile fiziologice ale rasei sunt desconsiderate în scopul unei înţelegeri generale fundamentale a fizicului uman. Există, desigur, diferenţe între numeroasele mitologii şi religii ale omenirii, dar aceasta este o carte care vorbeşte despre similarităţi. Odată ce acestea sunt înţelese, diferenţele vor fi considerate mult mai reduse decât se presupune la nivel popular (şi politic). Nădăjduiesc că o elucidare comparativă va contribui la cauza poate nu chiar atât de disperată a acelor forţe care lucrează în lumea contemporană pentru unificare, nu în numele unui imperiu ecleziastic sau politic, ci în sensul unei înţelegeri umane reciproce. Aşa cum ni se spune în Vede: „Adevărul este unul, înţelepţii îi dau nume diferite”. Pentru ajutorul acordat în munca anevoioasă de a-mi aduce materialele într-o formă lizibilă, doresc să-i mulţumesc domnului Henry Morton Robinson, al cărui sfat m-a ajutat în primele şi în ultimele etape ale lucrării, doamnelor Peter Geiger, Margaret Wing şi Helen McMaster, care au revizuit în repetate rânduri manuscrisul şi au oferit sugestii preţioase, precum şi soţiei mele, care a muncit alături de mine de la început şi până la sfârşit, ascultând, citind şi revizuind.