Introducere 

Acesta va fi un experiment în scris în ceea ce privește modul în care folosesc eu limbajul. Cu câțiva ani în urmă am citit cartea Acceptance and Change (Acceptare și schimbare) și am fost surprins de capitolul scris de Robert Zettle, „Despre fundamentele limbajului acceptabil". Zettle, urmându-i pe J.R. Kantor, N.W. Smith și William James, subliniază faptul că studiile privind atenția, percepția, memoria și cunoașterea sunt definite mai exact ca probleme de participare, înțelegere, amintire și gândire. Așa cum remarcă Zettle, multe substantive din psihologie sunt folosite în mod greșit, în loc de verbe și adjective, iar constructele (care sunt, de fapt, fictive) sunt folosite în loc de evenimente (care sunt factuale). Alți psihologi, cum ar fi J.P. Guilford, au subliniat acest lucru de mult timp. Prin urmare, am decis să favorizez mai curând verbele decât substantivele în multe dintre lucrările mele profesionale. În timp ce scriam această carte am citit și Cum să alegem fericirea , scrisă de William Glasser, și am descoperit că și el folosește în mod deliberat verbe, cum ar fi „sunt deprimat ", în loc de substantive, ca în „sufăr de depresie" . 

Făcând aceasta, Glasser promovează perspectiva conform căreia sentimentele negative nu apar și nu există independent, ci putem alege dacă să ni le creăm sau să nu ni le creăm. Suntem actorii care acționează activ. Nu suntem doar epave, victime ale condițiilor externe. În acord cu Zettle, Glasser și alți autori, am decis să vorbesc în această carte despre modul de a gândi, a simți și a se comporta al oamenilor care folosesc verbe , în loc de a construi substantive echivalente care induc în eroare. Acesta este un experiment și îl încerc, parțial, pentru prima oară în scrierea unei cărți. Vom vedea cum funcționează! Am scris mai înainte numeroase cărți și articole în E-prime, o limbă inventată de D. David Bourland. E-prime urmează principiile semantice generale ale lui Alfred Korzybski și renunță la toate formele verbului a fi . Astfel, în loc de a suprageneraliza și a spune „Sunt ¹ Nota editorului: Doctorul Ellis ar fi dorit să își ducă și mai departe „experimentul în scris", dar, vai, editorul lui este mai degrabă tradiționalist. Rezultatul este un compromis pe care sperăm că cititorii îl vor aprecia ca fiind atât accesibil, cât și provocator. — REA