Profesorul Niels Henrik Gregersen a vizitat România în 2006 şi, impresionat de programul nostru privind dialogul dintre ştiinţă şi religie, ne-a promis o carte dedicată cititorului din România. Niels Henrik Gregersen (n. 1956) este PhD al Universităţii din Copenhaga, Danemarca, profesor asistent de etică şi filosofia religiei (1986-1989), profesor asociat de teologie sistematică (1989-2000), profesor cercetător în teologie şi ştiinţă la universitatea Aarhus (2000), profesor de teologie sistematică la Universitatea din Copenhaga (din 2004). Principalul său domeniu de cercetare sunt teologia contemporană şi dialogul dintre ştiinţă şi religie. Lista publicaţiilor sale are peste 500 titluri, inclusiv 4 cărţi, două cărţi la care este coautor şi mai bine de o duzină de volume editate. A publicat circa 150 de articole în antologii şi reviste daneze, germane sau engleze. O parte din lucrările sale au fost traduse în franceză, rusă, coreeană, japoneză şi acum şi în limba română.

în perioada 1992-2003 a fost lider al Danish Science-Theology Forum; iar între 1996 şi 2002 vicepreşedinte al ESSSAT - The European Society fo r the Study o f Science and Theology, membru fondator al ISSR - The International Society o f Science and Theology. în 1999 a fost ales membru al The Learned Society, Universitatea Aarhus din Danemarca, al cărei preşedinte a fost în 2002 şi 2003. în fine, nu putem încheia această scurtă prezentare fără a-i menţiona numeroasele conferinţe ţinute în lume sau premiile obţinute ca urmare a acestei activităţi impresionante, inclusiv de la Fundaţia John Templeton pentru cercetările sale în domeniul dialogului dintre ştiinţă şi religie. Unele capitole au fost publicate în reviste sau în cărţi colective1, dar reunirea lor în volum este inedită.

De la publicarea lucrării Despre originea speciilor a lui Charles Darwin în 1859, oamenii de ştiinţă şi teologii s-au străduit să lămurească implicaţiile teoriei evoluţioniste asupra modului cum înţelegem noi viaţa şi rolul omenirii în evoluţie. Dar poate biologia evoluţionistă să explice astăzi, în primul rând, apariţia vieţii ? Răspunsul trebuie să fie, de bună seamă, negativ, din moment ce teoria darwiniană se referă la principiile vieţii, ceea ce înseamnă că ea deja presupune apariţia vieţii pe planeta Pământ. De aceea, o teorie viitoare a apariţiei vieţii din ne-viaţă trebuie aşteptată de la termodinamică şi sistemele autoorganizate, ca şi de la un set detaliat de explicaţii chimice. Primul capitol al acestei cărţi conturează câţiva candidaţi ştiinţifici pentru elaborarea unei astfel de teorii a biogenezei şi eu pledez că teologia nu ar trebui să se arate reticentă din punct de vedere religios faţă de orice astfel de teorie. Mi se pare mai degrabă că s-ar potrivi pe deplin cu aşteptările credinţei creştine, conform cărora Dumnezeu a creat lumea înzestrând-o cu potenţialităţi pentru viaţă şi stare de conştienţă.