Aşa cum ne naştem cu un ADN unic, tot astfel fiecare dintre noi are propriul Stil Emoţional, format, în concepţia lui Richard Davidson, din şase dimensiuni: Atenţia, Perspectiva, Rezilienţa, Conştiinţa de Sine, Sensibilitatea la Context şi Intuiţia Socială. Împreună, ele determină ceea ce numim inteligenţa emoţională, iar combinarea lor în proporţii diferite explică de ce fiecare dintre noi răspunde într-un mod propriu la evenimentele din viaţa sa.

După 30 de ani de studiu al chimiei creierului, Davidson ne dezvăluie modul în care tiparele noastre cerebrale ne pot schimba viaţa şi ce putem face pentru a ne îmbunătăţi răspunsurile emoţionale, folosind în acest scop inclusiv meditaţia. Printr-o analiză aprofundată a legăturii minte–corp, precum şi a unor boli precum autismul şi depresia, autorii trec dincolo de psihologie şi de neuroştiinţă şi ne învaţă cum să atingem starea de bine şi să avem o viaţă împlinită.

Această carte prezintă o călătorie personală şi profesională întreprinsă cu scopul de a înţelege motivele şi felul în care oamenii răspund din punct de vedere emoţional la provocările vieţii şi este justificată de dorinţa mea de a-i ajuta să trăiască o viaţă mai sănătoasă şi mai împlinită. Urzeala „profesională“ a acestei ţesături descrie dezvoltarea unei discipline hibride cunoscută sub numele de neuroştiinţă afectivă, studiul mecanismelor creierului care ne influenţează emoţiile, căutarea de noi căi de amplificare a stării de bine şi de promovare a calităţilor pozitive ale minţii. 

Urzeala „personală“ este propria mea poveste. Impulsionat de convingerea că, aşa cum îi spune Hamlet lui Horaţio, „Sunt mai multe lucruri în cer şi pe pământ, Horaţio, decât ai visat tu vreodată în filosofia ta“, abordările standard despre minte oferite de psihologia şi de neuroştiinţa consacrate, m-am aventurat dincolo de limitele care circumscriu aceste discipline, uneori descurajat, dar, în final, sper, realizând măcar în parte ceea ce mi-am propus să fac, şi anume să arăt printr-o cercetare riguroasă că emoţiile, departe de a fi fleacuri neurologice, aşa cum credea ştiinţa tradiţională despre ele, de fapt sunt esenţiale pentru funcţiile creierului şi viaţa minţii. Cei 30 de ani pe care i-am dedicat cercetării în domeniul neuroştiinţei afective1 au produs sute de descoperiri, de la mecanismele creierului care stau la baza empatiei şi diferenţele dintre creierul autist şi cel care se dezvoltă normal până la modul în care sediul raţiunii din creier ne poate arunca în adâncimile emoţionale tulburi ale depresiei. 

Sper că aceste rezultate au contribuit la înţelegerea a ceea ce înseamnă să fii uman, a ceea ce înseamnă să ai o viaţă emoţională. Dar, în timp ce aceste descoperiri se acumulau, m-am retras din viaţa de zi cu zi în laboratorul meu de la Universitatea din Wisconsin, Madison, care a început să semene, în timp, cu o mică firmă. În primăvara lui 2011, în momentul în care scriu aceste rânduri, am 11 doctoranzi, zece aplicanţi pentru studii postdoctorale, patru programatori IT, alţi 21 de membri ai personalului administrativ şi de cercetare şi fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 20 de milioane de dolari de la National Institutes of Health şi alţi finanţatori. Din mai 2010 sunt directorul Centrului pentru Investigarea Minţii Sănătoase al universităţii2, un complex dedicat cercetării modului în care calităţi ale minţii pe care omenirea le-a preţuit încă dinainte de zorii civilizaţiei, ca de exemplu compasiunea, altruismul, bunătatea, dragostea şi alte aspecte nobile ale condiţiei umane, se nasc în creier şi cum pot fi educate. Unul dintre marile merite ale centrului este că nu ne limităm munca doar la cercetare. Ne dorim foarte mult să aducem aceste rezultate în lume, unde să aibă un impact asupra vieţii oamenilor. În acest scop, am dezvoltat un curriculum preşcolar şi pentru şcoala elementară destinat cultivării bunătăţii şi responsabilizării şi evaluăm impactul acestei pregătiri atât asupra rezultatelor şcolare, cât şi asupra atenţiei, empatiei şi cooperării. Un alt proiect investighează dacă antrenarea în tehnici de respiraţie şi de meditaţie îi poate ajuta pe veteranii întorşi din Afghanistan şi Irak să facă faţă stresului şi anxietăţii.