Descarca Shirin Ebadi - Iranul meu. Gustul amar al revoluției pdf gratis

Să scrii o prefaţă unei cărţi a cărei autoare este Shirin Ebadi este o misiune onorantă şi dificilă în acelaşi timp. Mai puţin cunoscută publicului român, poate doar ca laureată a Premiului Nobel pentru pace (2003), Shirin Ebadi este prima femeie musulmană căreia i-a fost acordată o astfel de distincţie şi, mai presus de toate, este cea mai importantă luptătoare pentru libertate şi drepturile omului din Iran. Occidentul a fost întotdeauna fascinat de exotismul şi misterul Orientului, dar şi reducţionist când vine vorba despre femeile musulmane. În paginile acestei cărţi, publicul român poate desluşi vocea care a ştiut să mângâie sufletul şi mintea celor care îndură cătuşele opresiunilor de tot felul din partea comunităţii şi autorităţilor. 

Shirin Ebadi a luptat pentru obţinerea libertăţii de gândire şi conştiinţă în ţara ei, încercând să trăiască în conformitate cu principiile egalităţii dintre oameni, indiferent de genul lor, cu principiile libertăţii, indiferent de originea lor etnică, religioasă, de orientarea sexuală sau de convingerile personale sau politice. Înainte de Revoluţia Islamică, Shirin a urmat cursurile Universităţii din Teheran, a purtat în public, ca mai toate colegele ei, fuste scurte şi bluze moderne, nu şi-a acoperit părul şi chiar a reuşit să obţină o diplomă şi să devină judecător - prima femeie care a ocupat această funcţie în Iran. În memoriile ei, relatează despre dezamăgirea provocată de şah şi apoi de Revoluţia Islamică din 1979, care a zdrobit ţara, şi despre faptul că drepturile civile au dispărut practic peste noapte. După revoluţie, Shirin a fost îndepărtată din funcţia de judecător. Mai târziu, ca avocat, a încercat în mod constant să lupte pentru drepturile omului, împotriva unui sistem politic părtinitor şi vicios, apărând drepturile femeilor şi copiilor, dar şi ale deţinuţilor politici. 

Familia Leilei Fathi, fetiţa violată şi ucisă, a studentului Ezzat Ebrahimnezhad sau a fotografei canadiene Zahra Kazemi, disidenţii Dariush şi Parvaneh Forouhar ca şi multe alte persoane oprimate din Republica Islamică au fost apărate pro bono în instanţă de această femeie care a rezistat presiunilor venite din toate direcţiile, dar care a rămas fidelă propriei credinţe, propriei ţări. Shirin a fost arestată pentru această activitate. Perioada petrecută în temniţă este elocvent detaliată în carte şi subliniază provocările pe care iranienii le cunosc în fiecare zi când ies din casele lor pentru a protesta împotriva guvernului. Paginile cărţii lui Shirin Ebadi reprezintă o excelentă sursă de informare pentru cei pasionaţi de istoria modernă şi pentru cei care îşi pun întrebări legate de Iran. Prima întrebare ar putea fi formulată astfel: De ce SUA nu ar trebui să se implice în politica internă a Iranului? Paginile memoriilor de faţă vă vor ajuta să răspundeţi. 

Shirin Ebadi explică: ,,Memoria colectivă a iranienilor are cu siguranţă o bătaie mult mai lungă decât cea a americanilor': Cele două state au avut o relaţie delicată şi pernicioasă de-a lungul timpului. Când prim-ministrul Mossadegh a decis să naţionalizeze industria petrolieră, Statele Unite ale Americii s-au „supărat" şi au pus în scenă lovitura de stat care l-a înlăturat pe Mossadegh şi l-a readus la putere pe şah. Statele Unite ale Americii au intervenit din nou, mai târziu, aducându-l pe ayatollahul Khomeini. Adăugaţi la aceasta armamentul vândut Irakului în timpul războiului dintre Iran şi Irak.